Home / Administratie / Fiii Satului, la a treia ediție în comuna Șăulia

Fiii Satului, la a treia ediție în comuna Șăulia

Distribuie

Înaintea deschiderii oficiale și derulării programelor folclorice oferite pe scena celei de-a treia ediții Fiii Satului din comuna Șăulia de Câmpie, câteva detalii despre un program inedit ne-a oferit Alexandru Rusu, fondator alături de soția sa a Casei Rusu- Câmpia Transilvană. Aesta și-a implicat toată familia pentru reușitele acestor sărbători, organizate și la Sâmpetru de Câmpie, Iclănzel sau Band, unde va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni această sărbătoare, acolo de unde poate reprezenta comunitățile și primăriile acestor localități.

„Încercăm să ducem mai departe tradițiile și obiceiurile satelor românești din această zonă. Vom avea aici și o nuntă tradițională, cu mire, mireasă, chiuturi, așa cum bunicii noștri realizau aceste evenimente acum 80 sau 100 de ani, așa cum petreceau ei când o familie tânără era întemeiată. Noi vom încerca, atâta cât putem să aducem în zilele noastre nunta tradițională”, au fost cuvintele lui Alexandru Rusu.

Invitați de seamă la marea sărbătoare

Locuitorii comunei, dar nu numai, alături de invitații speciali și locuitori din mai multe comune unde organizează Casa Rusu acest eveniment în Câmpia Transilvaniei, au participat apoi la festivitatea de deschidere, la care au participat prefectul județului Lucian Goga, vicepreședinții Consiliului Județean Ovidiu Dancu și Alexandru Cîmpeanu, viceprimarul Târgu-Mureșului Sergiu Papuc, precum și edili ai comunelor din zona de câmpie a județului: Mircea Radu – Band, Alexandru Iurian – Zau de Câmpie, Ovidiu Oltean – Tăureni, Ștefan Gojman – Grebeniș, Lucian Pogăcean – Sânpetru de Câmpie, Ciprian Sand – Iclănzel, Vasile Boier – Voivodeni, Emil Casoni – Miheșu de Câmpie.

După rugăciunea preoților comunei, cuvântul de deschidere i-a aparținut primarului comunei gazdă, Dorel Vancea.

„Iată că am ajuns la cea de-a treia ediție a Fiiilor Satului, eveniment cu ocazia căruia ne bucurăm împreună, socializăm și promovăm tradițiile și obiceiurile comunei. Vârsta acestui loc se măsoară în iubire de Dumnezeu, de hărnicie, frumusețe și oameni. Nu întâmplător au lăudat poeții satul românesc. Acesta își crește fiii în credință și tradițiile sale, apoi le crește aripi învățându-i să zboare spre lumină, având ca instructori iubitorii părinți și bunici. Asemeni puilor de rândunică, creștem în cuibul satului, apoi ne luăm zborul spre zări mai îndepărtate, mai apropiate, sau rămânem aici. Indiferent cât de departe am zbura, dorul de ce avem mai drag ne face să ne întoarcem în cuibul satului, la părinți și casa părintească. În cuvântul acasă sunt cuprinse amintirile copilăriei, sfaturile părinților, școala. Obiceiurile și tradițiile încă se mai păstrează la sat, nu doar cu ocazia marilor sărbători creștine. Satul nostru, în afară de aceste sărbători, cum sunt Paștele sau Crăciunul, păstrază și tradițiile dragi, cum sunt cele legate de nuntă. De aceea, la această ediție, în afară costumele populare, dansurile și cântecele populare specifice zonei de câmpie. Aceste tradiții pot rămâne vii, dacă noi le transmitem mai departe, din generație în generație”, au fost cuvintele primarului Dorel Vancea.

Următoarele cuvinte i-au aparținut unui cunoscător al tradițiilor zonei, Ministrul Secretar de Stat în Ministerul Culturii și Identități Naționale, bistrițeanul Alexandru Pugna.

„Este o mare bucurie pentru mine să mă aflu printre oamenii acestor locuri. Este o reîntoarcere la valorile noastre tradiționale și mărturisesc că m-am bucurat să văd că această sărbătoare debutează cu un moment crucial la vieții satului românesc, nunta tradițională, lucruri pe care nu le mai vedem la nunțile de acum, sau sunt cel puțin mult simplificate. Este cea mai mare sărbătoare a unui sat, când acesta se îmbogățea cu o nouă familie, un semn bun pentru viitorul comunității. Aceste lucruri fac parte din identitatea poporului nostru și nu trebuie să le uităm. Vă felicit pentru tot ceea ce ați făcut și mă bucur să văd că o sărbătoare începe cu restituirea unui obicei atât de frumos. Aceste lucru reprezintă zestrea poporului nostru și nu trebuie să-l dăm uitării. Avem datoria să nu uităm obiceiurile, din respect pentru înaintașii noștri, care au menținut coloana vertebrală, alcătuită din trei elemente: limba noastră ce astrăbună, credința neamului și tot ceea ce este legat de cultura populară a satului românesc”, au fost cuvintele lui Alexandru Pugna.

Lucian Goga, prefectul județului Mureș: „Sunt onorat să fiu prezent și la această ediție. Este un bun prilej să participăm la această sărbătoare, acum când fiii satului se întorc mai mult ca niciodată la vatra părintească. Acasă este locul unde te-ai născut, unde ai primit educația. Oricâte școli ai face, acasă rămâne locul unde ne întoarcem cu drag. Într-o lume globalizată doar prin păstrarea obiceiurilor și a tradițiilor vom mai ști cine suntem”, a rostit prefectul Lucian Goga.

Ovidiu Dancu, vicepreședintele Consiliului Județean Mureș: „Aceste sărbători sunt mult mai importante decât zilele orașului sau a comunei. Este o sărbătoare mai de suflet, pe care o vom promova în continuare în acțiunile cluturale. În Consiliul Județean finanțăm nu mai puțin de peste 250 de asemenea mafifestări ca acea de astăzi. Trebuie să ne cinstim eroii, așa cum facem la Oarba de Mureș, să ne promovăm obiceiurile satului românesc, așa cum face cu ocazia festivalurilor Valea Mureșului și a Gurghiului. Satul este coloana vertebrală a acestui popor, iar aceste evenimente trebuiesc aliniate la ceea ce pregătim anul viitor, cu ocazia Centenarului Marii Uniri”, a rostit și Ovidiu Dancu.

După cuvinte emoționate ale mai jmultor oficialități, alaiul de nuntă s-a pornit la drum. Au mai fost premiați și adevărații fii ai satului, dar nu au fost uitați nici elevii cu cele mai bune rezultate la învățătură.

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Bugetare participativă la Târgu Mureș: cetățenii votează!

Distribuie Comisia de bugetare participativă a declarat eligibile 31 de proiecte, au anunțat vineri, 15 …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.