Alina Nelega, la conferința de presă a Teatrului Național Târgu-Mureș: „De la un anumit nivel în sus, nu te mai poți hrăni cu creativitatea.”

Se apropie deschiderea noii stagiuni a Teatrului Național Târgu-Mureș, iar instituția vrea să îi asigure succesul prin proiecte de calitate care să fie conectate atât la realitățile sociale ale comunității, cât și la afinitățile estetice ale publicului târgumureșean. Cu această ocazie s-a organizat o conferință de presă în data de 30 august la Scarlet Cafe la care au participat Gáspárik Attila (manager general), Alina Nelega (director artistic Compania Liviu Rebreanu), Olga Macrinici (regizor), Keresztes Attila (director artistic Compania Tompa Miklós) și Sebestyén Aba (regizor și actor la Compania Tompa Miklós ).

Lipsa infrastructurii ne infirmizează sub aspect artistic, și nu numai

Alina Nelega a vorbit despre proiectele și premierele noii stagiuni, dar a deplâns infrastructura deficitară care împiedică orașul să își atingă potențialul maxim.
„Am să adaug un lucru care mi se pare foarte important: pentru a derula proiecte internaționale și pentru ca Târgu-Mureșul să fie conectat din punct de vedere teatral cu restul lumii și chiar și cu restul țării, problema aceasta a aeroportului care nu se mai termină este un obstacol foarte mare. Unul dintre momentele proiectului nostru Fabulamundi va trebui să îl facem la București, la Teatrul Odeon, pe care noi îl vom plăti pentru că oamenii nu au cum să ajungă la Târgu-Mureș. În lipsa unei infrastructuri care nu ne servește Târgu-Mureșul va continua și din punct de vedere artistic să rămână o provincie. Avem nevoie de legături, avem nevoie să fim conectați, avem nevoie de șosele bune, avem nevoie de un aeroport. Nu există un oraș care să se numească oraș astăzi dacă nu are un aeroport. E un obstacol foarte mare cu care mă confrunt. La ultima noastră întâlnire de la Roma, partenerii mei străini mi-au spus: Alina, e o foarte mare problemă cu acest proiect al vostru dacă Târgu-Mureșul nu are aeroport și nu se poate zbura direct. Nu pot să folosesc alte cuvinte mai importante ca să accentuez importanța mobilității, a deschiderii și a flexibilității în toate proiectele pe care le dezvoltăm. Și nu este vorba numai despre conectarea internațională, ci este vorba și de conectarea națională. Foarte mulți critici de teatru și artiști parcurg acest drum foarte obositor și de secol XVII, fac câte 12 ore până la Târgu-Mureș, ori îi luăm cu mașina de la Sighișoara, ori de la Cluj. Este costisitor în timp și financiar, este greoi, și reprezintă un foarte mare obstacol în derularea activității noastre artistice.” a declarat Alina Nelega.

Gáspárik Attila a fost în asentiment cu Alina Nelega: „La București e greu să ajungi cu trenul. Bine, mă urc și fac 18 ore, dar trebuie să schimb la Deda și la Războieni și să stau în gările alea mizerabile. Și noi ca noi, dar nu poți să-i zici, de exemplu, lui Gigi Căciuleanu să aștepte la Războieni patru ore și să bea un suc. Spunem mereu cât de bine funcționează Clujul, dar tocmai de asta funcționează, nu doar datorită creativității și a oamenilor.”

Salarii (mai) bune pentru actori, dar bani puțini pentru producții

Managerul general al Teatrului Național a vorbit și despre dificultatea de a investi în producții noi fiindcă bugetul a fost diminuat: „În ianuarie a venit un nou Guvern care a mărit salariul actorilor cu 50%. După cum știți, tot din banii ăia pe care i-am cerut fără majorarea salariilor am primit bugetul, și a trebuit să luăm de la producție. Asta ne este o problemă permanentă fiindcă planul financiar nu l-am făcut pe acest buget și dacă o să simțiți niște improvizații acestea se vor întâmpla din cauza bugetului redus. În plus, această instabilitate politică nu ne avantajează.” Totodată, Gáspárik Attila a oferit asigurări că situația financiară este sub control: „Dacă nu vom avea bani de producție, avem în jur de 40 de spectacole pe care oricând putem să le jucăm. De salarii nu ne-am atins. Până la mijlocul lui noiembrie actorii noștri și cei care deservesc scena le au asigurate.”

Întrebată de numărul de premiere pe care noua stagiune îl poate susține conform bugetului deficitar, Alina Nelega a nuanțat: „Nu e vorba numai despre număr, ci și despre anvergura proiectului, despre cât investești și care este scopul fiindcă altfel lucrezi cu un text nou care are o mică distribuție și îl faci într-un spațiu mai restrâns, e altfel când lucrezi la un spectacol la sala mare și care are costuri ridicate. Nu e vorba numai despre număr. Noi putem să facem, de exemplu, opt sau zece spectacole cu buget redus, cu regizori care poate că ar lucra și neplătiți ca să se bucure de vizibilitatea pe care o au prin intermediul instituției, dar trebuie să ținem și la calitatea spectacolelor noastre, la țintele pe care ni le propunem, la festivalurile la care suntem invitați și care au un standard, și în primul și în primul rând, la stima de sine a actorilor.”

Andrei VORNICU