Home / Administratie / Judecătorii Curții de Apel, dezacord ferm față de proiectele de legi ale Justiției
Curtea de Apel Targu Mures

Judecătorii Curții de Apel, dezacord ferm față de proiectele de legi ale Justiției

Distribuie

Judecătorii din cadrul Curții de Apel Tîrgu Mureș și-au exprimat, astăzi, într-un comunicat de presă, dezacordul ferm și motivat cu privire la mai multe propuneri de modificare a pachetului de legi ale Justiției, arătând „faptul că sunt aduse pentru prima oară, în această formă, în atenția lor, nefiind supuse analizei sistemului judiciar în anul 2016 și în anul 2017 (până la transmiterea acestei forme a Proiectului)”.

Redăm mai jos comunicatul de presă al instanței:

„Întruniți în adunare generală, azi, 13 septembrie 2017, judecătorii Curții de Apel Târgu Mureș au analizat Proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii – întocmit de Ministerul Justiției și transmis Curții de Apel Târgu Mureș de Consiliului Superior al Magistraturii.
Având în vedere numărul considerabil al aspectelor cu privire la care se propune modificarea Legilor Justiției, precum și importanța unui asemenea proiect, atât pentru magistrați și sistemul judiciar, cât și pentru destinatarii actului de justiție, judecătorii Curții de Apel Târgu Mureș au studiat și abordat cu deplină seriozitate aspectele supuse modificării, formulând concluzii fundamentate – cuprinse în materialul ce se transmite Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătorii au acceptat faptul că în Proiect există propuneri ce se pot constitui în reglementări cu efecte pozitive pentru sistem și societate, bunăoară: separarea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la carierea și drepturile magistraților, în sensul ca hotărârile Secției pentru judecători, respectiv Secției pentru procurori, să poată fi atacate la instanța de judecată, și nu la Plenul CSM; una din condițiile participării la concursul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție o reprezintă vechimea de cel puțin 3 ani în funcția de judecător la curtea de apel (eliminându-se posibilitatea participării la concursul pentru ocuparea unui post de judecător la instanța supremă a colegilor procurori, care nu au avut experiență ca judecători de curte de apel); posibilitatea trecerii din funcția de judecător în cea de procuror, și invers, numai la nivelul judecătoriei.
Cu toate acestea, judecătorii au semnalat, cu îngrijorare, că Proiectul cuprinde o serie de propuneri care nu pot fi catalogate ca progresiste, ci, dimpotrivă, conțin germenii unui regres îngrijorător, determinând efecte negative în privința organizării sistemului, statutului magistraților, îndeplinirii atribuțiilor acestora și, foarte important, în privința atributul esențial al independenței judecătorului, ca măsură pentru realizarea actului de justiție.
În acest sens, constituiți în adunare generală, judecătorii și-au exprimat dezacordul ferm și motivat cu privire la mai multe propuneri, arătând și faptul că sunt aduse pentru prima oară, în această formă, în atenția lor, nefiind supuse analizei sistemului judiciar în anul 2016 și în anul 2017 (până la transmiterea acestei forme a Proiectului), de pildă:
● trecerea Inspecției Judiciare ca structură în cadrul Ministerului Justiției (conținând, prin altele, numirea și revocarea inspectorului-șef și a inspectorului-șef adjunct de către ministerul justiției, soluționarea contestațiilor cu privire la activitatea profesională a inspectorilor judiciari – care sunt magistrați detașați – de către ministrul justiției ce face parte din puterea executivă, înaintarea către ministrul justiției a propunerilor pentru înlăturarea deficiențelor constatate – referitoare la eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente pentru asigurarea bunei funcționări a instanței și a parchetului, efectuarea unor verificări sau controale dispuse de ministrul justiției, chiar și din oficiu);
● abrogarea textului referitor la trecerea bugetului instanțelor la Înalta Curtea de Casație și Justiție și, prin urmare, păstrarea acestuia la Ministerul Justiției, deși judecătorii au arătat, în repetate rânduri, că asigurarea infrastructurii instanțelor, a condițiilor materiale necesare desfășurării actului de justiție, inclusiv informatizarea instanțelor, nu trebuie să fie dependentă de voința unui membru al executivului, sens în care au propus, în mod concret, preluarea bugetului de către Consiliul Superior al Magistraturii, văzând și situația bugetului parchetelor, administrat de Ministerul Public;
● crearea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, neexistând justificare pentru o astfel de măsură care, pe de o parte, poate fi interpretată, astfel cum s-a menționat în luările de poziție anterioare, în sensul că problema ar fi numai sau mai degrabă în interiorul sistemului, cu toate că prin MCV au fost trasate 4 direcții de luptă împotriva corupției – la nivel înalt, cu privire la fondurile UE, cu privire la procedurile de achiziții publice, cu privire la sistemul judiciar – punându-se doar acum și doar cu privire la magistrați crearea unei astfel de „structuri specializate”;
● eliminarea președintelui țării din procedura de numire a procurorilor de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT și DNA, deși judecătorii nu au solicitat o astfel de măsură;
● eliminarea avizelor conforme ale Consiliului Superior al Magistraturii (păstrându-se doar avize „simple”), cu privire la decizii importante pentru sistem, ca aprobarea statelor de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete, respectiv cu privire la datele la care vor începe să funcționeze tribunalele specializate, județele, localitățile și domeniile în care vor funcționa;
● „reconfigurarea” răspunderii materiale a judecătorilor și procurorilor într-un sens care are accente neconstituționale, în condițiile în care în Proiect se face referire doar la prejudiciile cauzate prin „erori judiciare”, deși din Constituție rezultă clar condiția „relei-credinţe” sau „gravei neglijenţe”; în plus, astfel cum s-a arătat, o serie de despăgubiri acordate de CEDO au fost determinate de legislația deficitară, „eroarea judiciară” reprezentând, așadar, efectul unui cumul de factori care implică și obligațiile celorlalte puteri în stat, fără să se pună, însă, problema angajării răspunderii acestora; de altfel, s-a observat că, în mod nejustificat, se încearcă acreditarea ideii potrivit căreia magistrații nu răspund material, cu toate că legislația noastră în materie este la nivelul celei europene.
Menționăm că nici din materialele trimise de majoritatea instanțelor din aria de competență a Curții de Apel Târgu Mureș care, la rândul lor, au analizat Proiectul, nu rezultă opinii/argumente care să combată aspectele anterior relevate.

BIROUL DE PRESĂ AL CURȚII DE APEL TÂRGU MUREȘ

Președinte,
jud. dr. Andreea Ciucă


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dotări noi pentru școala din Acățari

Distribuie Conducerea Primăriei Comunei Acățari a atribuit, în data de 18 martie 2024, societății Dac …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.