Home / Reviste / Reghin / FOTO: Municipiul Reghin, pe harta proiectelor „Erasmus +”

FOTO: Municipiul Reghin, pe harta proiectelor „Erasmus +”

Distribuie

Aproximativ 40 de liceeni din România, Polonia, Slovacia şi Ungaria au participat, în a doua parte a lunii august, la proiectul „Între leadership şi schimbare”, desfăşurat prin intermediul programului „Erasmus +”. Timp de o săptămână, tinerii au desfăşurat, în mai multe locaţii printre care şi municipiul Reghin, numeroase activităţi de cunoaştere şi autocunoaştere în domeniul leadership-ului şi a muncii în echipă. Detalii despre obiectivele şi rezultatele proiectului am aflat de la Crina Slev, trainer cu experienţă în proiecte dedicate leadership-ului.

Reporter: Cine a avut ideea proiectului şi în ce a constat acesta?

Crina Slev: Proiectul a fost iniţiat de un grup de tineri din Polonia şi s-a numit „Între leadership şi schimbare” și am avut onoarea să fiu propusă ca trainer, dată fiind experiența mea ca trainer, de managerul de proiect din Lubaczow. A fost un proiect „Erasmus +”, destinat tinerilor cu vârste între 15-25 ani, iar una din condiţiile pentru a fi acceptat ca participant a fost cunoașterea limbii engleze, deoarece timp de o săptămână s-a vorbit doar în limba engleză. Au participat tineri din Polonia, Slovacia, Ungaria şi România, în principiu din oraşe înfrăţite. Fiecare localitate a avut un lider de grup şi un număr cuprinse între 8 şi 10 elevi. În total, au fost 38 de elevi. Scopul principal al acestui proiect, așa cum a fost el gândit de cei care au aplicat, a fost dezvoltarea de abilități de leadership la un grup de tineri proveniți din țări diferite, cu un background diferit. Activitățile derulate au fost astfel gândite încât să ofere tinerilor un cadru în care să se simtă în siguranță, să se simtă confortabil în a-și exprima punctul de vedere. I-am ajutat să descopere ceea ce ne face diferiți, dar mai ales ceea ce ne aduce împreună. Să exploreze și să înțeleagă diversitatea și care sunt avantajele pe care aceasta le aduce. Ce înseamnă stereotipul, prejudecățile și discriminarea, și ce putem face fiecare dintre noi pentru a le combate. Cât e de important ca fiecare dintre noi să avem inițiativă. A fost un cadru excelent în care participanții au putut învăța unii din experiența celorlalți, iar faptul ca au fost tineri din patru comunități diferite i-a ajutat foarte mult să pună lucrurile în perspectivă și să îi ajute să gândească și alte proiecte de viitor în care să colaboreze. Municipiul Reghin este înfrăţit cu oraşul Érd din Ungaria şi Lubaczow din Polonia. Cu Sobrance, localitatea care a reprezentat Slovacia, nu suntem înfrăţiţi, însă la finalul proiectului s-a decis să se demareze formalităţile în acest sens.

Rep.: În ce locaţii au avut loc activităţile?

C.S.: Pentru că o componentă importantă a proiectul a reprezentat-o cunoaștere culturii locale, ne-am asigurat ca participanții să aibă parte de experiențe cât mai diferite și din punct de vedere al locațiilor. Astfel, am fost primele trei zile la munte la Şeştina, unde ne-am axat pe activități și exerciții de cunoaștere, ice-breaking games, multe activități outdoor în care am pus accentul pe comunicarea non-verbală, pe construirea încrederii în sine și între participanți. Au fost jocuri și activități care le-au permis să vadă că fiecare dintre ei are un loc binemeritat în echipă și că fiecare dintre ei are ceva bun de oferit. Apoi am plecat o zi la Sighișoara unde am făcut un tur al oraşului și al cetății însoțiți de faimosul toboșar. La Reghin unde am stat până la finalul programului ne-am concetrat atenția pe munca în echipă și calitățile care definesc un lider.

Rep.: Daţi vă rog câteva exemple de activităţi…

C.S.: Proiectele „Erasmus +” au o componentă importantă de comunicare între participanţi, de schimburi de experienţă, de cunoaştere a ţărilor din care provin fiecare. Am vrut ca toți participanții să plece prieteni și pentru asta a fost nevoie să schimbăm permanent componența echipelor de lucru pentru a le da oportunitatea să se cunoască. Și din modul în care s-au despărțit la finalul programului, pot spune că am reușit. Activitățile așa cum am spus au fost diverse, și au fost construite special pentru a răspunde nevoilor grupului. Pentru că s-a vorbit exclusiv în engleză și pentru că participanții au avut un nivel diferit de cunoaștere a limbii, în primele zile exercițiile propuse s-au făcut în grupe pe țări. Am avut și o seară națională, în care fiecare grup a prezentat țara și orașul din care vin, de la portul popular la mâncare și tradiții. Apoi, când participanții au început să se simtă mai relaxați și au exersat vorbitul în limba engleză, activitățile au devenit mai complexe și am început să lucrăm în echipe mixte, iar rezultatele au fost peste așteptări. Într-una din zile, participanţii au avut de întocmit un proiect, împărţiţi în grupe, cu tema „Ce înseamnă pentru mine „Erasmus +”. Și am foat încântată să aflu cât de importantă a fost această experiență pentru ei. Toți au fost încântați de oportunitatea de a cunoaște tineri din altă țară, de faptul că la vârsta de 16, 17 ani au avut posibilitatea să facă acest schimb de experiență, să învețe să lucreze în echipă, să aibă mintea deschisă, să deprindă abilități care să îi ajute pe mai departe, să aprecieze diversitatea și să fie capabili să folosească ceea ce îi diferențiază pentru a atinge un obiectiv comun. Am avut activități inclusiv la Muzeul din Reghin unde ne-am pregătit singuri prânzul făcând pizza în cuptor. Tinerii au fost încântați. Am gândit și exerciții în care să își folosească imaginația: de exemplu au trebuit să facă o prezentare a orașul lor folosind doar plastilină, hârtie creponată și acuarele.

Rep.: Ce a conţinut prezentarea elevilor români?

C.S.: Din prezentarea elevilor români nu au lipsit viorile şi monumentele istorice, şcoala de dansuri, pădurile din zonă, iar participanţii din străinătate au fost încântaţi să afle că deşi e un oraş destul de mic, Reghinul pune un accent foarte mare pe viața cultură.

Rep.: Au fost şi întâmplări mai emoţionante?

C.S.: Întreaga experiență a fost una emoționantă. Pentru mine ca trainer a fist emoționant să îi văd pe toți cum se implică în fiecare activitate. Spre exemplu, când am ajuns în locaţia din Reghin, am făcut un perete gen „The wall of trust”, un exerciţiu folosit mai ales în training-urile de acest gen unde se pune accept pe dezvoltare personală. Fiecare participant avea o „cărămidă” pe care toţi ceilalţi trebuiau să scrie un lucru pozitiv despre el, de apreciere a unei calităţi a persoanei respective. Până la finalul trainingului, fiecare participant trebuia sa aibă câte un mesaj de la toți ceilalți. Iar un băiat din Slovacia care vorbea mai greu limba engleză – înţelegea puțin, dar în scris să nu se descurca – a stat în ultima zi de training în fiecare pauză, cu telefonul pe Google translate şi a scris pe cărămida fiecărui participant câte un mesaj. Văzându-l cât e de determinat și cât e de important pentru el să le scrie câte un mesaj motivațional, pentru mine acela a fost momentul în care mi-am dat seama că ceea ce mi-am propus ca trainer în acest program, s-a întâmplat. A fost un moment emoţionant. Și bineînțeles despărțirea a fost, de asemenea, un moment plin de emoții.

Rep.: Cu ce concluzii aţi finalizat proiectul?

C.S.: A fost o experienţă extraordinară. La finalul trainingului fiecare participant a avut ocazia să spună cum l-a schimbat această săptămână. Și m-am bucurat foarte mult când am văzut că o concluzie generală a fost aceea că într-o echipă, mai important decât să câștigi este să lucrezi cu oameni care știi că îți vor fi tot timpul alături, iar ca lider e important să știi cum să faci oamenii din echipa ta să se simtă valorizați, să se simtă ascultați și calitățile lor apreciate. Cred că fiecare dintre ei a avut ceva de învățat care îi va ajuta pe viitor indiferent ce cale aleg să urmeze. Am observat și schimbări de atitudine, inclusiv la participanţii din România. De exemplu, elevii reghineni au început să privească oraşul lor cu alţi ochi. Câţiva au mărturisit că n-au mai fost la ştrandul oraşului de când erau mici, iar acum au avut surpriza să constate că acesta este amenajat la cele mai ridicate standarde, cu condiţii excelente din punct de vedere al igienei. Și poate cel mai important rezultat, spun rezultat pentru că e mai mult decât o concluzie, e că toți își doresc să mai participe în astfel de proiecte și toți s-au întors acasă motivați să facă ei înșiși proiecte pentru comunitate. Eu de exemplu am fixată o întâlnire săptămâna viitoare cu grupul de tineri din Reghin care mi-au cerut să ne vedem pentru a le da o mână de ajutor într-un proiect pe care l-au gândit în timpul trainigul nostru. Și asta mă face fericită. Mă bucur să văd că au înțeles că schimbarea începe cu ei. De asemenea, întrucât team leaderul nostru a fost o colegă din Primăria Reghin care lucrează la Centrul de Informare Turistică, şi întrucât tinerii şi-au dorit mult să continue acest gen de activităţi, am decis să scriem şi noi un proiect pe „Erasmus +”. Termenul e 4 octombrie, nu ştiu dacă vom reuşi pentru această sesiune, dar dacă nu, pentru la anul, cu siguranţă vom reuşi. E foarte important ca o comunitate locală să aibă şi genul acesta de proiecte, în care tinerii să ia contact cu alte culturi, din alte ţări.

Rep.: Care este, pe scurt, povestea formării tale ca trainer?

C.S.: Totul a început când eram elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Alexandru PapiuIlarian”, la secţia de Engleză, şi am participat la un proiect similar intitulat GLOW (Girls Leading Our World – n.a.). Nu mai țin minte exact întreg procesul de selecție dar îmi amintesc că a fost o selecţie pe întreg oraşul în care trebuia să facem o scrisoare de genul dacă am fi un lider local ce schimbări am aduce în comunitate. Au fost selectate 30 de persoane parcă, iar proiectul era organizat de voluntari din Corpul Păcii din SUA. Am petrecut o săptămână la Adrianu Mic şi când am văzut ce înseamnă activitatea non formală totul s-a schimbat pentru mine. Provin dintr-o generație care nu a fost obișnuită să audă nici de la profesori nici de la părinți aprecieri ce țineau de activitățile extracuriculare. Totul se baza doar pe note atunci, iar în momentul în care cineva a venit şi mi-a spus că interacţionez foarte bine cu cei din jur, că sunt un om care empatizez, că sunt un om de echipă că am people skills… eeeei… atunci s-a schimbat totul. Aşa am început. În momentul în care am fost la Cluj la facultate am intrat în AIESEC pe partea de Outgoing Exchange. Și acolo am avut parte de foarte multă pregătire non-formală care m-a ajutat enorm să mă dezvolt ca om. Acela a fost momentul în care am intrat în interacţiune cu tot ce înseamnă partea de training şi de atunci am rămas în domeniu. Țin traininguri din facultate, iar nouă ani colaborez oficial ca trainer cu FES (Friedrich Ebert Stisftung – n.a.) și în paralel țin traininguri ori de câte ori am ocazia de la teambuiding-uri la traininguri pe comunicare, time-management, management de proiect, vânzări, etc. Din tot ceea ce fac, pot spune că activitatea de training e cu adevărat pasiunea mea.

A consemnat Alex TOTH

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Voleibalistele de la CSU, învinse în trei meciuri

Distribuie În weekendul recent încheiat, voleibalistele de la CSU Târgu Mureș au disputat la Oradea …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.