Conferinţă internaţională despre dezvoltare durabilă, la Târgu-Mureş. Schimbările climatice, aproape de trecerea „pragului critic”

18 octombrie 2017

Reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Gărzii Naţionale de Mediu, ai Primăriei municipiului Târgu-Mureş şi ai altor instituţii cu rol important în protejarea mediului înconjurător şi studierea fenomenelor meteorologice participă, în perioada 18-20 octombrie, la Târgu-Mureş, conferinţa internaţională cu temele „Fenomene meteo extreme şi sisteme de avertizare timpurie în contextul managementului riscului dezastrelor naturale” şi „Educaţia, informarea şi conştientizarea privind adaptarea la schimbările climatice – condiţii ale dezvoltării durabile”. Conferinţa face parte dintr-o caravană care a desfăşurat prima activitate luni, 16 octombrie la Bucureşti, urmată de alte manifestări la Braşov, Sibiu şi Târgu-Mureş.

Echipă de specialişti, coalizată

Deschiderea oficială a conferinţei a avut loc miercuri, 18 octombrie, în incinta Hotelului „Grand” din Târgu-Mureş, iar amfitrionul momentului a fost Csegzi Sandor, directorul Universităţii Cultural Ştiinţifice din Târgu-Mureş.

„Timp de o săptămână se desfăşoară activităţi de promovare a unor proiecte, a unor obiective din domeniul climatic, al schimbărilor climatice, de domeniul adaptării la schimbările climatice. Trebuie să vă spun că am avut doi ani de zile în desfăşurare – parţial sau unii dintre dumneavoastră au şi participat concret – un proiect pe fonduri norvegiene „Calea verde spre dezvoltare durabilă”. Trei municipii şi o instituţie naţională, Agenţia Naţională pentru meteorologie Braşov, Sibiu, Târgu-Mureş, sub egida Ministerului Mediului, am desfăşurat o activitate care pe lângă obiectivele atinse în proiect a coalizat o echipă de specialişti care au dorit să mai continue o activitate, la care participaţi şi dumneavoastră acum, o serie de conferinţe pe domeniul conştientizării unor fenomene. Fenomenele pe care le trăim zilnic pe plan local, pe plan naţional, pe plan internaţional”, a afirmat Csegzi Sandor.

„Fenomenele sunt din ce în ce mai grave”…

La prezidiu s-a aflat şi Szep Róbert, comisar general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, care a punctat responsabilitatea pe care autorităţile locale şi mai ales cele naţionale o are în privinţa contracarării fenomenelor meteorologice extreme.

„Schimbările climatice după cum se vede cu ochiul liber sunt prezente aproape peste tot. Nu mai putem vorbi de zone care să fie cumva ferite de aceste fenomene. Aceste fenomene extreme sunt aproape o prezenţă în viaţa noastră de zi cu zi. Responsabilitatea noastră, a decidenţilor politici, atât la nivel naţional cât şi la nivel local este să contracarăm aceste fenomene, să lucrăm împreună la programe de dezvoltare, la programe prin care să reuşim să ţinem în frâu aceste schimbări climatice. Ştim foarte bine că la ora actuală suntem la un prag critic pe care dacă îl trecem probabil va deveni un fenomen ireversibil, fenomen în urma căruia nu ştim la ce să ne aşteptăm. Fenomenele sunt din ce în ce mai grave, Ministerul Mediului lucrează şi la ora actuală la nişte strategii de dezvoltare durabilă, la strategii privind schimbările climatice, respectiv lucrează la programe prin care să încercăm să aducem un aport pozitiv în ceea ce priveşte bilanţul dioxidului de carbon sau a altor gaze cu efect de seră în atmosferă”, a spus Szep Róbert.

Impactul fenomenelor meteorologice extreme

Administraţia Naţională de Meteorologie a fost reprezentată de Elena Mateescu, directorul general al instituţiei care a subliniat importanţa îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris.

„Pentru că „Săptămâna adaptării la schimbările climatice” iniţiată de Ministerul mediului, Administraţia Naţională de Meteorologie, Garda Naţională de Mediu, Institutul Naţional pentru Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi nu în ultimul rând partenerul norvegian – un institut de cercetare pentru calitatea aerului din Norvegia, şi-au propus să deruleze din 16 octombrie până în 21 octombrie trei acţiuni prin care să aducem în conştiinţa noastră, a tuturor, ce înseamnă impactul fenomenelor meteorologice extreme, unde ne aflăm şi ce trebuie să facem în viitor astfel încât ţinta Acordului de la Paris, de 2 grade şi chiar 1,5 care implică operaţionalizarea măsurilor de adaptare să ne găsească pregătiţi şi să punem în practică până la urmă datele ştiinţifice pentru care aceste instituţii partenere le pot pune în sprijinul factorilor decizionali”, a menţionat Elena Mateescu.

Apel la educaţie

În alocuţiunea sa, dr. Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş, a apreciat că evenimentul este „o provocare” şi a mărturisit că preocuparea pe care o are pentru mediu şi pentru calitatea vieţii „este o preocupare cotidiană.” De asemenea, dr. Dorin Florea a subliniat importanţa educaţiei în înţelegerea şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice.

„Ne e frică să impunem CNA-ului ceea ce îi trebuie societăţii româneşti, şi anume o preocupare foarte serioasă în ceea ce înseamnă educaţia. Educaţie în primul rând şi comportament civilizat. Sub ochii noştri, societatea pur şi simplu merge în jos şi într-un haos de nedescris. Şi ne punem întrebări sau organizăm manifestări simandicoase…”, a afirmat primarul municipiului Târgu-Mureş.

Programul primei zile a conferinţei a conţinut următoarele teme: „Prezentarea Programului RO 07 „Adaptarea la schimbări climatice” (Carla Busuioc, responsabil comunicare în cadrul Ministerului Mediului – Accesare fonduri externe), „Schimbări observate şi scenarii climatice în România. Evenimente meteorologice extreme ale ultimului deceniu” (Elena Mateescu), „Smart City Târgu-Mureş” (Dana Miheţ, arhitect şef al Municipiului Târgu-Mureş), „Proiecte UE derulate şi în desfăşurare” (Dana Ijac, şef serviciu Proiecte cu Finanţare Europeană din cadrul Primăriei municipiului Târgu-Mureş), „Centrul Educaţional pentru Adaptarea la schimbările climatice” (Csegzi Sandor) şi „Dispecerat Bazinal Integrat” (Makkai Grigore, viceprimar al municipiului Târgu-Mureş).

Exemple de bune practici din Norvegia

Joi, 19 octombrie, în Corpul B din incinta Cetăţii Medievale din Târgu-Mureş va fi organizată masa rotundă cu tema „Responsabilitatea socială în cadrul dezvoltării durabile”, activitate care va fi coordonată de Mihaela Bucur, lector la Universitatea „Petru Maior”. Tot joi, de la ora 16.00, va avea loc prezentarea „Experienţa norvegiană”, susţinută de Lasse Berntzen de la Universitatea Sud Est din Norvegia.

Vineri, 20 octombrie, programul conferinţei va conţine prezentarea „Exemple de bune practici în Oslo – Norvegia, privind adaptarea la schimbările climatice” susţinută de Lasse Berntzen (ora 9.00), prezentarea „Rolul Centrului Educaţional în educarea, informarea şi conştientizarea schimbărilor climatice şi ale efectelor acestora asupra vegetaţiei şi cetăţenilor” susţinută de Csegzi Sandor, directorul Universităţii Cultural Ştiinţifice din Târgu-Mureş (ora 9.30) şi masa rotundă cu tema „Oportunitatea formării unui grup de lucru pentru studiul fenomenelor – schimbări şi efecte – şi comunicarea cu autoritatea locală” (ora 10.30).

Alex TOTH

Etichete:
conferinta meteo univ cultural stiintifica mures

Lasă un comentariu

Anulează răspunsul

observator spune:

27 octombrie 2017 la 19:30

Fenomele climatice extreme au aparut in urma iresponsabilitatii,incompetentei si lacomiei acelor oameni care se afla pe carma autoritatilor statale,ale institutiilor statale,ale companiilor de producti si fortele de ordine ,de justitie care le apara interesele lor de a se imbogatii.Cea ce inseamna ca fenomenele climatice extreme vor exista si se vor inmultii.

Răspunde