Home / Agricultura / Pesta porcină africană – situaţie fără precedent remediată cu succes

Pesta porcină africană – situaţie fără precedent remediată cu succes

Distribuie

Pesta Porcină Africană este o boală virală sistemică, infecto-contagioasă, febrilă, asemănătoare cu Pesta Porcină Clasică. Virusul care determină boala se încadrează în Familia Asfarviridae, Genul Asfivirus, este unicul arbovirus cu lanţ dublu de ADN, fiind mult mai rezistent şi stabil în mediu decât virusul Pestei Porcine Clasice. Acesta afectează atât porcii domestici, cât şi pe cei sălbatici, mortalitatea fiind de 100%. Boala nu este transmisibilă la om!

Primul caz de pestă porcină africană din România a fost confirmat în judeţul Satu Mare, în zona Balta Blondă, la data de 31 iulie 2017. Conform autorităţilor, investigaţia epidemiologică a relevat existenţa unui focar primar şi a unui focar secundar. Centrul Local de Combatere a Bolilor Satu-Mare împreună cu DSVSA Satu-Mare au intervenit prompt, situaţia fiind transmisă către OIE. Focarele au fost izolate corespunzător, iar măsurile de urgenţă aplicate s-au dovedit a fi eficiente, astfel că la data de 17 octombrie 2017, prefectul judeţului Satu-Mare, Darius Filip împreună cu cei din Centrul Local de Combatere a Bolilor au votat Decizia Nr.4 din 17.10.2017 prin care Unitatea Locală de Decizie a hotărât ridicarea restricțiilor, începând cu 16.10.2017, în zona de protecție și supraveghere din jurul focarelor de pestă porcină africană din Satu Mare, zona Balta Blondă, conform rezultatelor obţinute: pe teritoriul localităților situate în zona de protecție și zona de supraveghere nu există animale bolnave sau ținute sub observație; rezultatele examenelor de laborator pe probe recoltate din zona de protecţie şi zona de supraveghere sunt cu rezultat negativ în direcția pestei porcine africane; s-au realizat integral măsurile de profilaxie și combatere; au trecut 30 de zile de le efectuarea dezinfecției preliminare.

Cu toate acestea, este nevoie în continuare de foarte multă vigilenţă din partea fermierilor, mai ales în zonele de frontieră ale ţării, fiecare instituţie cu atribuţii legate de acest subiect trebuie să aibă o atenţie sporită în caz de suspiciune a apariţiei virozei, iar contactul permanent şi solidaritatea între fermieri, autorităţile veterinare şi practicienii veterinari este o condiţie imperios necesară  pentru evitarea pericolelor în acest caz.

Aşa cum s-a întâmplat la Satu Mare, se poate întâmpla foarte uşor şi la noi în judeţ, virusul bolii putând fi din nou introdus în ţară prin intermediul unor produse de origine animală contaminate. Îngrijorător la ora actuală este faptul că nici un tratament nu este posibil şi admisibil în caz de confirmare a PPA. Porcii afectaţi trebuie sacrificaţi, iar carcasele lor trebuie neutralizate (procesate, incinerate sau îngropate) în condiţii de maximă siguranţă, pentru a preveni răspândirea ulterioară a zoonozei. De asemenea, nu există vaccinuri pentru asigurarea imunizării efectivelor de suine.

Surse de contaminare

Sursele de contaminare sunt sângele, ţesuturile, toate excreţiile şi secreţiile de la animalele bolnave sau decedate, acestea putând contamina pe două căi: în mod direct, prin contactul între speciile susceptibile, transmitere sexuală şi transovariană, precum şi în mod indirect, prin hrană contaminată (virusul rezistă în carnea infectată şi neprelucrată termic între 3-6 luni), vehicule, habitat, păşune, haine, încălţăminte, vizitatori, comercianţi, medici veterinari care au intrat în contact direct cu porci bolnavi. Căpuşele cu cuticula moale din Genul Ornithodorus Spp sunt purtătoare pasive de virus şi îl pot transmite pe cale cutanată prin muşcătură şi nu în ultimul rând, boala poate fi uşor transmisă transfrontalier prin resturile alimentare rezultate de la igienizarea în porturi, aeroporturi şi hoteluri internaţionale.

Manifestări clinice

Principala cale de infecţie este cea orală, fiind urmată de cea transcutanată. Mecanismul de infecţie are la bază inducerea unui sindrom hemoragipar sever, consecutiv distrugerii ireversibile a celulelor mononucleare şi a fagocitelor. Starea de viremie a animalului este între 5-8 săptămâni, acesta rămânând purtător de virus, fără să dezvolte anticorpi neutralizanţi, moartea survenind în maxim 20 de zile de la infecţie.

Evoluţia clinică este diferită de la individ la individ, fiind dependentă de virulenţa tulpinii de virus infectante, astfel pot apărea mai multe forme: supraacută (apare sporadic, porcii fiind găsiţi morţi sau în stare de agonie), acută (febră, 40,5-42 grade celsius, timp de două săptămâni, apoi revenire la normal pentru câteva zile, inapetenţă, pielea se înroşeşte, apoi devine cianotică, apare tahipneea şi pulsul accelerat, animalele preferă poziţia decubitală, iar în mers apare o necoordonare accentuată a mişcărilor, apar secreţii sangvinolente şi mucopurulente oculare şi nazale, aare voma sangvinolentă, constipaţie, dar şi diaree, ambele sangvinolente, avorturi, moarte după 16-20 de zile de la debutul semnelor clinice), subacută (simptomatologie estompată, febră moderată, pneumonie, depresie, avorturi, mortalitate de 30-70% după 15-30 de zile de boală), cronică-inaparentă (febră timp de 2-3 săptămâni, apoi remisie febrilă, mci pete roşii care pot ulcera, pericardite, tumefacţii articulare, avorturi şi o mortalitate redusă). Animalele care trec prin boală rămân purtătoare pe viaţă şi transmit virusul prin toate secreţiile şi excreţiile.

Răspândirea virusului – Din Africa, (in)direct în România

Vectorul principal, adică porcul mistreţ african care nu manifestă boala, porcul gigant de pădure african şi rezervorul de virus se găsesc în Africa. În prezent este localizată pe continentul african, Republica Capului Verde, Madagascar şi Sardinia (Italia). În Africa Centrală şi Estică este endemică la porcii domestici din Angola, Republica democratică Congo, Uganda, Zambia, Malawi şi Mozambique. În Africa de Vest este endemică în două insule ale arhipelagului Capului Verde, Senegal, Gambia, Camerun şi Guinea Bissau. Din 1996, au evoluat episoade în Coasta de Fildeş, Benin, Togo, Nigeria şi Ghana. Pe continentul american, boala a evoluat în focare izolate în Brazilia. În Europa, virusul a produs daune însemnate în Italia (virus localizat în insula Sardinia), Portugalia (1999), Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina, Rusia, Belarus şi din anul acesta, a apărut şi pe teritoriul României.

Elemente de diagnostic

Se suspectează boala atunci când: morbiditatea şi mortalitatea ating 100%, ceea ce poate sugera evoluţia unei infecţii cu o tulpină de virus al pestei porcine africane foarte virulente; este prezentă febra, morbiditatea şi mortalitatea sunt mari, la toate categoriile de porci; este detectat un puternic sindrom hemoragipar şi la efectuarea necropsiei se găsesc aproape invariabil următoarele leziuni: splină mult mărită în volum, de o culoare roşu închis spre negru; noduri limfatice gastro-hepatice mult mărite în volum şi cu sindrom hemoragipar; noduri limfatice renale mult mărite în volum şi hemoragice.

Cum stabilim diagnosticul diferenţial faţă de pesta porcină clasică?

Deosebirile clinice şi lezionale faţă de pesta porcină clasică sunt greu sesizabile, fiind de remarcat: durata perioadei febrile: pe aproape toată durata bolii în PPC şi de numai 12-14 zile în PPA; dispneea şi tusea sunt sporadice în PPC şi mult mai frecvente în PPA, afectând obişnuit mai mult de 30% din efectiv; se pot decela scurgeri oculare şi nazale sangvinolente, inexistente în PPC; moartea intervine mai repede decât în PPC, posibil chiar în a doua zi după debutul clinic;  avort frecvent, la 5-8 zile de la infecţie sau 1-3 zile de la puseul febril, iar în caz de PPC avorturile sunt sporadice; în formele cronice găsim artrite şi necroze cutanate, inexistente în PPC; leziunile hemoragice sunt cu mult mai grave, întâlnind hemotorax, hemopericard şi hemoperitoneu, inexistente în PPC. Este vital ca aceste diferenţe să fie sesizate de examinator, pentru a nu întârzia procesul de eradicare a PPA şi pentru a nu difuza boala în exteriorul focarului.

Diagnostic diferenţial se va face şi faţă de Salmoneloză, Pasteureloză, Rujet, Boala lui Aujeszky, Intoxicaţiile cu clorură de sodiu.

Ce măsuri luaţi în caz de suspicionare a unui animal infectat cu pestă porcină africană?

Anunţaţi de urgeţă medicul veterinar împuternicit de liberă practică din localitate sau medicul veterinar oficial cel mai apropiat de dumneavoastră, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din judeţ fiind instituţia către care trebuie să vă adresaţi în caz de urgenţă!

Aviz crescătorilor de suine din judeţ! Se apropie Crăciunul şi vrem să avem parte de porci sănătoşi, fără semnalmente de Pestă Porcină Africană în zonă!

Denisa MORAR


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dotări noi pentru școala din Acățari

Distribuie Conducerea Primăriei Comunei Acățari a atribuit, în data de 18 martie 2024, societății Dac …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.