Home / Editorial / Imaginează-ți că ești gay și că trăiești în Târgu Mureș

Imaginează-ți că ești gay și că trăiești în Târgu Mureș

Distribuie

Dacă ești bărbat, imaginează-ți că locuiești cu prietenul tău. Dacă ești femeie – că locuiești cu prietena ta. Să zicem că încă nici nu vă trece prin cap familie, căsătorie & altele – sunteți iubiți, să zicem, și vă ajunge.

Cum ieșiți dimineața din apartament? Cum intrați în bloc? Cum vă comportați în casa scărilor, pe scări sau în lift când nu sunteți siguri că sunteți singuri? Ai vreo jenă, dacă te cheamă Cristi, să-l ții de mână pe iubitul tău George în casa scărilor? Nu ți-e cumva că se uită vreo tanti ori vreun nene mai nasol la tine?

Dacă te cheamă Andreea și vrei să-ți scoți iubita, pe Diana, la o pizza, cum faci? Să zicem că sâmbăta după-masă. Tot așa, locuiți împreună și vreți să mergeți pe jos până la restaurant, e în zona centrală, și vremea e faină. Trebuie să treceți prin Piața Trandafirilor, apoi prin Piața Teatrului, pe lângă voi trec cupluri care se țin de mână, un tip și o tipă își fac poze în fața teatrului, voi cum faceți?

Dacă te cheamă Andreea o ții de mână pe iubita ta, Diana, când treceți prin Piața Trandafirilor și prin Piața Teatrului?

Ajungeți la restaurant. Poate că pe drum, în zonele mai ascunse, de acasă până pe terasă v-ați sărutat de 3-4 ori. Să zicem că sunteți la începutul relației, aveți abia 18-19 ani, și entuziasmul e mare – în sfârșit, ați găsit pe câte cineva care vă completează, care e pe filmul vostru, cu care puteți vorbi o tonă, cu care sunteți gata să mergeți până la capătul pământului și sexul e mișto.

Vă așezați la masă pe terasă. Cum vă uitați, de acum, una la alta? Să zicem că terasa e plină. Oameni veniți să discute afaceri, prieteni care nu s-au văzut demult, tineri iubiți cu flori pe masă, prietene care pun lumea la cale, familii cu copii, amanți sau oameni singuri care trag două ore de o cafea.

Imaginează-ți că la aceeași terasă, te cheamă George și îl aștepți pe iubitul tău Cristi. A avut un pic de treabă în oraș, poate îți cumpără un cadou, de obicei uită de ziua ta, dar după ce-i amintești se revanșează. Acum e după ce i-ai amintit. Îl vezi cum se apropie cu o cutie învelită într-un ambalaj auriu, cu o fundă mov, e drăguț cum vine el așa timid și fricos, parcă se ascunde pe după fiecare masă și pe după fiecare spătar de scaun, parcă e într-o misiune secretă și îl iubești.

Ce faci când îți dă cadoul? Îl săruți? Ori îți e teamă să nu reacționeze aiurea cineva. Apoi, stați cu scaunele aproape unul de altu sau le puneți cât mai… pe sistem să nu dați de bănuit, deși vă sorbiți din priviri. Deși, vi se pare că se vede și din satelit, dar chestia asta poate că vă face să vă simțiți tari, cumva de parcă ați face o chestie interzisă, de parcă ați fi speciali, de parcă nu ar ajunge simplul fapt că vă iubiți.

După premiera spectacolului „Bucurie și fericire” (de Székely Csaba, regia Andi Gherghe, producție Teatru 3G), Boti – actorul care-l interpretează pe profesor… E un profesor care e gay, e dat afară de la școală din cauză că le-a pus copiilor filmul „Eclipsă totală” și, înainte, pentru a-și păstra jobul de dascăl a stat pe uscat – fără nicio relație – vreo 15 ani. Așa… Boti îmi spune după spectacol: în sfârșit, înțeleg că e important ceea ce fac!

De ce? Întâi, pentru că în timpul reprezentației, au fost oameni din public care au ridicat mâna când unul dintre personaje întreabă câți homosexuali sunt în sală. Boti îmi spune că atunci pentru el a fost un moment… ceva de parcă atunci ar fi conștientizat că homosexuali chiar există și trăiesc printre noi. Apoi…

Imaginează-ți că ești homosexual și că trăiești printre noi 😉

(foto: Bristena)

P.S.

„Bucurie și fericire”, după mine, e un spectacol musai de văzut – că ești hetero, că ești homo, că ești cu familia tradițională, că ești libertin, că ești cu orice… arta ajută la înțelegere 🙂 Plus că o să vă întrebe nepoții și roboții: cum a fost la spectacolul ăla primul cu gay maghiari? Și voi? Ăăă… n-am fost…?! N-ar fi frumos 😉 Ce-o să zică roboții de voi?


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Între ”divertisment” și ”puțină educație”

Distribuie Marți seara a debutat la Palatul Culturii cea de a XVIII-a ediție a Festivalul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.