Share
Home / Interviu / Vasile Cernat: „Să spui că principala problemă este că sunt schimbați prea des miniștri…”

Vasile Cernat: „Să spui că principala problemă este că sunt schimbați prea des miniștri…”

Principalul punct slab al învățământului românesc este legat de viteza cu care s-au schimbat miniștrii Educației în România, a declarat zilele trecute ministrul Educației, Liviu Pop. Acesta a subliniat că  pe analiza europeană, durata medie a mandatului unui ministru a fost de șase luni, în ultimii șapte ani. Am încercat să aflu în ce măsură se pot confirma aceste declarații de la prof. univ. dr. Vasile Cernat, autor de volume, specialist în științele educației și profesor la departamentul pentru pregătirea personalului didactic al Universității ”Petru Maior”. Profesorul mureșean a studiat în ultima perioadă calitatea învățământului în raport cu o multitudine de factori, rezultatele studiilor putând fi analizate pe blogul acestuia.

Reporter: Credeți că instabilitatea la nivel de minister ar putea fi într-adevăr un motiv însemnat pentru calitatea scăzută a învățământului românesc?

Vasile Cernat: Nu prea am ce să comentez în legătură cu aceste afirmații. Să spui că principala problemă este că sunt schimbați prea des miniștri când tu ai cea mai slabă finanțare a învățământului din Europa, cele mai mici salarii ale profesorilor, cea mai instabilă legislație, înseamnă să fii total pe lângă adevăratele probleme ale învâțământului.

„Situația rușinoasă a țării noastre…”

Rep.: Știu că ați studiat mult timp problema și ați făcut chiar un studiu care dezvăluie corelații interesante.

V.C.: Am realizat o serie de grafice care oferă o imagine de ansamblu asupra rezultatelor elevilor români la testările PISA Reading în comparație cu alte țări UE, de la începutul testărilor și până în prezent. Pe lângă rezultatele propriu zise și cheltuielile publice anuale cu educația ca procent din PIB, acestea includ și informații despre cheltuielile publice efective per elev. Simpla raportare la cheltuieli cu educația ca procent din PIB nu este suficientă deoarece nu toate guvernele colectează la fel de bine banii la buget. Unele, cum e cazul nostru, o fac foarte prost. Deci este important să știm și cât aloci educației din ceea ce reușești să aduni la buget. Acești factori, împreună cu mărimea economiei naționale și numărul de elevi oferă o imagine mult mai grăitoare a importanței acordată de o națiune investițiilor în educație.

Situația rușinoasă a țării noastre se vede astfel mult mai clar: nu numai că adunăm mai puțin decât alții la buget, dar din ceea ce colectăm la buget facem cele mai mici alocări la educație, iar acest lucru, combinat cu o economie anemică și o populație școlară relativ ridicată, ne conduce spre cele mai mici cheltuieli pe elev și student din Europa (o medie generală, pe toate nivelurile de educație). Bulgarii sunt un pic mai săraci decât noi, dar din puținul pe care îl colectează se străduiesc să aloce mai mult educației și astfel au cheltuieli pe elev ceva mai ridicate.

Rep.: Să înțelegem că lipsa banilor este motivul performanțelor scăzute ale învățământului românesc?

V.C.: Nu se poate performanță fără bani. Pe de altă parte, nici banii nu garantează performanța.

Rep.: Există o garanție a performanței?

V.C.: Niciuna. Mai mult o serie de condiții necesare, dar niciuna luată individual nu este suficientă. De exemplu, în topul mondial găsim țări care au filosofii educaționale diametral opuse. Când tragem linia însă, niciuna dintre țările de top nu e o țară care să aloce foarte puțini bani educației. Analizele acestor rezultate au arătat că, dintre toți factorii care pot fi luați în calcul, statutul socio-economic al familiei influențează în cea mai mare măsură rezultatele elevilor.

Rep.: Adică lipsește implicarea părinților?

V.C.:  Acest factor nu trebuie înțeles doar ca lipsă de implicare. Aceasta este o fațetă a unui fenomen mult mai complex. În primul rând, dacă ai norocul să te naști într-o familie de oameni cu nivel ridicat de educație, tu ai din start un avantaj în acest sens, deoarece te formezi într-un mediu bogat din punct de vedere socio-cultural. Părinții educați te pot ajuta mai ușor la teme… Și acest lucru contează în țările cu nivele de inechitate socială ridicată, cum e România. Părinții fără resurse financiare nu te pot ajuta să îți continui studiile la adevăratul tău potențial. La noi există diferențe uriașe de performanță între școli, pe axa urban-rural. Poți să fii bun, dar părinții pur și simplu să nu își permită să te ducă la o școală bună, și atunci te pierzi într-o școală fără profesori buni, fără resurse și abandonată de autorități.

Rep.: Cum credeți că se prezintă județul Mureș în tot acest tablou?

V.C.: Am reușit să obțin datele tuturor celor aproximativ 140.000 de elevi de clasa a VIII-a care au participat la evaluarea națională din acest an. Graficul „violin” redă distribuția rezultatelor la matematică, în funcție de mediul de rezidență. Municipiul Târgu-Mureș este singurul cu o medie generală de peste 7, fiind urmat îndeaproape de Reghin (media națională e e puțin peste 6). În schimb, în școlile din comunele județului, unde învață 42% din totalul elevilor mureșeni, media generală coboară sub 5. O situație foarte tristă. Dacă ne uităm și la distribuția notelor, lucrurile se dovedesc și mai grave. Discrepanțele dintre școlile din Târgu-Mureș și școlile din mediul rural devin și mai urâte decât ne-am imagina: în timp ce în reședința de județ sub 25% dintre elevi iau note sub cinci, acest procent se învârte în jurul valorii de 60% în mediul rural. În Târgu-Mureș 30% dintre elevi iau note mai mari sau egale cu 9, în timp ce în mediul rural procentul este de doar 3%!

A consemnat Edith VEREȘ

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

A intrat cu maşina într-un zid, la 5 dimineaţa

Un conducător auto în vârstă de 19 ani, din judeţul Sibiu, în timp ce conducea …

Share
Share