Proiecte în devenire pe agenda comunei Răstolița

Comuna Răstolița și-a făcut în acest an temele pentru viitoarele investiții, care își vor vedea finalitatea începând cu anul viitor. Despre stadiul acestora ne-a vorbit Marius Lircă, primarul comunei Răstolița.

Reporter: Privind la anul 2017, cum se situează comuna Răstolița în ce privește investițiile ?

Marius Lircă: Din punct de vedere al investițiilor finalizate, am  avut destul de puține realizări, în schimb  am lucrat foarte mult la proiecte, ne-am axact pe acest capitol, în special pe cele din Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).  Am depus un număr de șase proiecte, din care ne-au fost aprobate patru. Valoarea totală a celor patru proiecte este de aproximativ trei milioane de euro. Sper să reușim să ducem aceste proiecte la bun sfârșit. Ne ajută foarte mult aceste finanțări, din bugetul propriu nu aveam cum să le realizăm, nici nu puteam să ne gândim la așa ceva.

Rep.: Despre ce proiecte este vorba ?

Marius Lircă: Proiectul de extindere alimentare cu apă potabilă în comuna Răstolița, proiect în valoare de 3.018.797,98 lei. Aici e vorba de modernizarea captărilor, stații de clorinare, care nu le-am avut cuprinse în proiectul anterior, plus încă câteva străzi, nici ele nu au fost cuprinse în proiectul anterior. Lungimea extinderii este de aproximativ 2 kilometri. În prezent, proiectul este depus la Ministerul Dezvoltării, așteptăm să fim chemați pentru semnarea contractelor, astfel ca în iarnă să începem demarările pentru licitație, iar din primăvară să ne și apucăm de lucru. Al  doilea proiect aprobat prin PNDL are în vedere modernizarea școlii din comuna Răstolița, proiect în valoare de 504.040 lei. Aici vom face o scară de incendiu, plus închiderea unui hol cu termopane, lucru cerut de cei de la ISU, ca să putem primi avizul. Această investiție mai cuprinde schimbarea în totalitate a încăzirii centrale. În prezent ea merge foarte greu, iar restul banilor să-i cuprindem doar pentru a rezolva această problemă, cu tot ce există, calorifere, țevi, centrale, absolut tot, și pot spune că în această valoare ne încadrăm foarte bine cu această lucrare de modernizare a școlii. Și aici, sperăm ca în acest an să semnăm contractul , iar la primăvară să ne apucăm de treabă, lucru valabil în toate cele patru proiecte aprobate prin PNDL.

Poduri noi la Borzia și Iod

Rep.: Ce prevăd celelalte două proiecte aprobate prin PNDL ?

Marius Lircă: Următoarele două proiecte sunt cu valori mai mari, respectiv 5.162.520 lei pentru construirea unui pod peste râul Mureș în localitatea Borzia, și 4.569.818 lei pentru construirea unui pod peste râul Mureș în localitatea Iod, comuna Răstolița. Este vorba de construirea a două poduri noi. La podul de la Borzia, avem o problemă, și mă bucur că ni s-au aprobat acești bani, din cauză că nouă ni s-a interzis să mai circulăm de zece ani de zile. A fost făcută o expertiză prin care ni s-a spus să nu mai circulăm pe acest pod. Din păcate, nu am reușit până acum să avem bani pentru un pod nou, dar sperăm ca din primăvară să ne apucăm de lucru la podul nou.  El va fi făcut în amonte de podul vechi,  după ce podul nou va fi gata, cel vechi va fi distrus. De acest pod vor beneficia locuitorii satului Borzia, plus firmele de exploatare a lemnului. Tot timpul am discuții ei, să nu încarce foarte mult pe mașină, deoarece mai tot timpul trebuie să refacem podul vechi, unde cred că am băgat o groază de bani. Permanent acest pod are de suferit, iar unii nu înțeleg acest lucru, și mereu trebuie să mai facem câte o reparație. În ce privește podul din localitatea Iod, cel vechi din curbă, va fi demolat complet, accesul în sat va fi pe la gară, iar în locul lui va fi un pod complet nou. Aici vor fi beneficiari mai mulți, dat fiind faptul că localitatea Iod are un număr mai mare de locuitori decât Borzia, plus cei care au cabane în zonă.

Rep.: Care este în prezent situația alimentării cu apă la nivelul comunei ?

Marius Lircă: Introducerea apei în comuna Răstolița s-a început în anul 2007. S-a lucrat până în 2009, după care lucrările la apă s-au oprit. În anul 2012, când am intrat de primar, am reînceput investiția, procese cu firma constructoare care au durat vreo doi ani de zile. Ei ziceau că nu mai lucrează pe banii din 2007. Atunci am luat o hotărâre de Consiliu Local în care am actualizat prețurile, și atunci firma a fost de acord să continuie. Am pus bani din bugetul local, plus bani primiți de la minister, ca să putem cât de cât să finalizăm apa.În momentul de față, apa funcționează în toate satele, mai puțin la Androneasa. Avem și oameni racordați, dar i-am pus să semneze că apa este nepotabilă, până nu se pun stațiile de clorinare și captările noi. Avem în zona Iod o porțiune unde trebuie să prelungim rețeaua de apă, zona Porcu, care va deservi în jur de 20 de cabane, și desigur la Androneasa, lungimea totală a extinderii fiind de aproximativ 2 kilometri.

Rep.: Dar în ce privește canalizarea ?

Marius Lircă: Din păcate, în ce privește canalizarea, nici eu nu mai știu ce să mai zic. Am fost recent la București, când am depus proiectele, am avut discuții pe această temă a canalizării. Avem alocată suma de 6 milioane de lei, dar firma a renunțat la contract, a cerut rezilierea acestuia, pe motiv că sunt lucrări începute în 2009, și nu mai lucrează la banii existenți atunci. Din păcate nu am putut să luăm o hotărâre de Consiliu Local să actualizăm prețurile, valoarea fiind foarte mare. Așa că, în primăvară, vom face o expertiză pe lucrarea efectuată, și pe urmă vom scoate din nou la licitație, să putem continua lucrarea. Din păcate nu știm unde vom merge cu acest proiect.

Rep.: Ați încercat varianta cu fonduri europene ?

Marius Lircă: Am încercat să facem două drumuri forestiere, precum și asfaltări în comuna Răstolița, acolo unde a fost introdusă apa. Din păcate nu am întrunit punctajul necesar, aveam nevoie de 60 de puncte, iar noi de abia am reușit 48. În ce privește drumurile forestiere, unul în zona Porcu și unul în Androneasa spre Lunca Badului, trebuiau să deservească cam 2.000 de hectare de pădure, iar noi nu am avut cum, mai mult de 1.000 de hectare nu am găsit. În ce privește asfaltările, nu am reușit să întrunesc puinctajul. Am depus un proiect, pe o lungime de 6 kilometri, unde erau cuprinse localitățile Iod, zona Luncuța, Porcu și alte străduțe, unde era introdusă canalizarea. Ni s-a respins proiectul, și atunci am mers cu acest proiect prin PNDL. Cred că nu mi s-a aprobat acest proiect pe motiv că nu e finalizată canalizarea în comună, chit că în adresă le-am specificat faptul că am cuprins străzile unde canalizarea e introdusă.

Budoexcavator achizițional prin GAL

Rep.: Faceți parte din Grupul de Acțiune Locală Defileul Mureșului Superior. Ce beneficii aveți ?

Marius Lircă: Prin acest GAL, comunei Răstolița îi revine câte 56.000 de euro. În acest sens,  trebuie să depunem un proiect până în 27 noiembrie, prin care să achiziționăm un buldoexcavator pentru comună. Majoritatea primăriile din acest GAL au mers pe această idee, deoarece este vorba de un utilaj extrem de necesar, în condițiile în care,  până acum tot cu utilaje închiriate am lucrat. În ce privește utilajele din dotarea primăriei, mai avem un TAF pentru dezăpezire, o mașină de pompieri. Valoarea acestui buldoexcavator este undeva la 51.000 de euro. Problema o să fie alta, cinci ani de zile după achiziționare nu în vom putea închiria la nimeni, fapt ce va genera discuții în comună, că primăria nu vrea să dea la nimeni utilajul.

Cămin Cultural nou nouț la Răstolița

Rep.: Ce investiții din fonduri proprii aveți în vedere ?

Marius Lircă : Anul acesta am demolat Căminul Cultural din Răstolița, cel situat vizavi de primărie. Avem un proiect pentru un cămin nou,  iarna aceasta vom face o licitație, iar din primăvară să ne apucăm de lucru. Valoarea estimată a acestui proiect este de 1.000.000 lei. Din păcate, nu am mai putut să ținem acest cămin, arăta în ultimul hal, fapt pentru care am adus experți care au făcut o expertiză. A fost depus un proiect pentru modernizarea căminului în urmă cu trei ani prin Compania Națională de Investiții. A  fost aprobat la vremea respectivă, dar la ultima expertiză, concluzia a fost că el trebuie demolat și făcut unul nou nouț. Căminul nou va avea  o capacitate de aproximativ 300 de locuri , dotat cu tot ce e nevoie pentru a deservi nevoile locuitorilor.

Rep.: Vine iarna. Cum că pregătiți în acest sens ?

Marius Lircă: Suntem pregătiți pentru sezonul rece, nu am avut niciodată o problemă în acest sens, Avem depozitat materialul antiderapant, utilajul funcționează, plus că ne mai ajută și firmele private. Ele vin benevol atunci când zăpada e prea mare, în contextul în care avem străzi în comună pe o lungime de 33 de kilometri, și e greu ca într-o zi să le faci toate.

Rep.:Care este situația la zi în ce privește barajul de la Răstolița ?

Marius Lircă: Din ultimele discuții avute cu cei de la Hidroelectrica, urmează să fie finalizată exproprierea. De asemenea, încep lucrările la zona de organizare a șantierului, vizavi de zona unde se desfășoară Festivalul Văii Mureșului, unde erau terenurile închiriate de la oameni. Chiria pe acest an nu a fost plătită, am primit promisiuni că acest lucru se va rezolva. Se demolează, se nivelează și urmează să se dea terenul la oameni. În ce privește partea de sus a barajului, am înțeles că din primăvară se vor aloca fonduri pentru începerea lucrărilor. Procentual, din discuțiile avute cu ei, cam 85-90 % din investiție este gata, în contextul în care barajul va fi ridicat la 90 de metri. În partea de jos, centralele, turbinele sunt montate, care așteaptă doar apa.

Rep.: Care sunt provocările anului 2018 pentru comuna Răstolița ?

Marius Lircă: Cea mai mare dorință pentru anul viitor este realizarea Căminului Cultural din Răstolița, și desigur toate celelalte proiecte, să începem demararea lor. De asemenea, vreau să mai depun un proiect prin AFIR pentru construcția de case sociale. Am înțeles că vor fi fonduri pentru astfel de proiecte. În momentul de față,  avem case care sunt date în chirie, la un preț modic, unde din păcate oamenii nu au făcut nimic la ele. Multe avem de gând să facem dar totul depinde de bani. Am speranța ca barajul să ne plătească chiria pe anul viitor, e vorba de 700.000 de lei, bani care vor fi folosiți pentru construcția căminului nou. Am zis clar, facem căminul din fonduri proprii, pe baza banilor primiți de la baraj pe chirie.

Rep.: Aveți speranțe că banii pe aceste proiecte vor fi dați ?

Marius Lircă: Cred că cei care ne-au promis acești bani pentru proiecte, au stat și au analizat ce bani sunt, să poată primi fiecare, în funcție de buget. Cred că se vor ține de cuvânt cu acești bani.

Rep.: Sunteți mulțumit de ce s-a realizat în acest an ?

Marius Lircă: Nu pot să spun că sunt în totalitate mulțumit de acest an, realizări mai puține, în schimb avem multe proiecte la care am muncit foarte mult. Lumea sper să îneleagă, și anul viitor să vadă că este ceva făcut și în comuna Răstolița.

Părtie de schi pe Valea Iodului

Rep.: Se vorbește despre o pârtie de schi la Răstolița. Despre ce este vorba ?

Marius Lircă: Am găsit un investitor care dorește să construiască în comuna Răstolița o pârtie de schi, în zona primei microcentrale de pe Iod. A venit la noi deja de un an și jumătate, a început să cumpere teren de la proprietari. Noi primăria, va trebui să facem ori un schimb de teren, oră să concesionăm o suprafață de două hectare unde acest investitor să poată construi o pensiune, cu tot ce trebuie în jurul acestei pârtii. Problema o avem cu titlurile de proprietate, sunt oameni care nu au aceste titluri. Ne-am chinuit, le-am depus dosarele, și sper să fie rezolvată cât de repede această problemă, ca omul să poată întăbula pe numele lui, după care să înceapă lucrările. Lungimea pârtiei va fi de peste 800 de metri, la care se adaugă și o pârtie mai mică devreo 300 de metri pentru începători, situată la un kilometru și jumătate de drumul național, în sus pe Iod. Vor beneficia de această investiție cei care au cabane în zonă, plus  alții care doresc să schieze. Problema cea mare o reprezintă actele. Zona este una extrem de bună, curent există, apă la fel, plus că la mijlocul pârtiei există un izvor, ceea ce e mare lucru.