FOTO: Despre comunitatea evreilor, cu Vasile Dub la Conferințele Liceului Blaga

Conferințele Liceului Blaga au ajuns marți, 5 decembrie, la cel de-al XVII-lea episod, invitatul special fiind Vasile Dub, președintele Comunității Evreilor  din Târgu-Mureș, cu tema „Comunitatea evreiască din Mureș”.

Slujbaș, nicidecum un lider

„Am 70 de ani, sunt mai aproape de vârsta bunicilor elevilor prezenți la conferință. Sunt pensionar, Am mai predat la Universitatea „Petru Maior”, și am ajuns în fruntea comunității evreiești din Târgu-Mureș în anul 2011. Nu am crezut niciodată  că voi ajunge să mă ocup cu evreii din județul Mureș. Dacă spun că sunt evreul numărul 1 din județul Mureș, este un lucru absolut fals , doresc să vedeți în mine un fel de slujbaș, nicidecum un lider”, și-a început Vasile Dub prezentarea.

Unul din subiectele atinse a fost cel legat de profanarea cimitirului evreiesc din Reghin, din urmă cu o lună, moment care a indignat la culme opinia publică.

„Ce înseamnă profanarea unui cimitir, fie el și evreiesc ?Este un lucru jalnic. Cu siguranță, acești tineri care au făcut acest lucru, nu au știut ce fac, au știut câte ceva despre evrei, și aș vrea tare mult să-i văd la față și să-i întreb: ce-a fost în capul vostru ? Să dărâmi 10 pietre mortuare e o muncă grea, trebuie să vrei cu adevărat  să faci rău, să strici ceva”, a precizat Vasile Dub.

„Suntem la fel de deștepți sau  proști ca și alte nații”

Oaspetele conferinței a punctat situația la zi în ce privește numărul evreilor existenți în județul Mureș, precum și unele dintre caracteristicile evreilor de-alungul istoriei, cea mai importantă fiind educația.

„Aș zice că noi suntem așa un fel de ciudățenie. Suntem 4.000 în toată România, 88 în Târgu-Mureș, eu fiind cel de-al 89-lea. Dintre aceștia, eu sunt unul dintre cei mai tineri, și vă dați seama cam ce vârsta au ceilalți. Sunt atât de puțini dintr-un motiv foarte simplu, evreii din Ardeal, în general din partea de nord-vest, au fost duși în lagărele de concentrare, iar pe cei până la vârsta de 14 ani i-au exterminat a doua zi după ce au ajuns în lagăr. Eu sunt născut în 1947, și din fericire aparțin generației urmașilor supraviețuitorilor holocaustului. Părinții mei, mult timp nu mi-au spus  despre acest subiect, pentru că ei aveau din păcate în familie victime  foarte apropiate, un frate de-al meu este la Auschwitz pentru vecie. Atunci cum să te apropii de această temă ? De exemplu, foarte mulți din oraș spun: lasă-mă în pace cu evreii tăi, câți mai sunteți ?Nu ar fi mai bine o țară fără evrei ?Atâtea baiuri sunt cu ei, se vorbește că sunt așa și pe dincolo, mai vine unul și pune gaz pe foc, cum că sunt deștepți dar că mintea lor e folosită pentru rele. Aici vreau să contrazic aceste voci, și să spun că nu suntem mai deștepți, suntem la fel de deștepți sau  proști ca și alte nații”, a spus Vasile Dub.

„Nu  se iubeau, dar  se întețegeau”

Un subiect interesant prezentat elevilor a fost legat de multiculturalitatea societății românești, unde evreii își avea importanța lor, alături de celelalte etnii existente.

„Evreii au fost parte componentă a națiunii române, chiar dacă pentru unii sună cam pompos acest termen. Din păcate, componenta evreilor nu mai există în momentul față, fapt pentru care România a devenit mai săracă. Au plecat nemții, românii au rămas, apoi au plecat evreii, iar acum România a rămas mai săracă. Atunci când moare un animal protejat de lege,  este o tragedie, dar au murit și niște animale mai ciudate, evreii și germanii, și România s-a pomenit la un moment dat că nu mai este atât de colorată. E doar în alb și negru, nu mai este așa de multicoloră cum era pe vremuri. Societatea din perioada interbelică a fost ultima răbufnire a unui fenomen cultural de care noi, ca și ardeleni, ar trebui să fim mândri. Era ceva foarte interesant, cum aceste nații  nu  se iubeau, dar  se întețegeau. Ce era înțelegerea asta ? Au găsit o punte de legătură, pe baza căreia nu și-au dat în cap, ci își făceau unele servicii, în care una din părți era mai bună decât cealaltă”, a punctat Vasile Dub.

Pasiunea pentru înot

Una din întrebările venite din partea elevilor a fost legată de motivul care a stat la baza rămânerii în România a lui Vasile Dub, refuzul de a pleca în Israel. Răspunsul a fost unul , pe cât de inedit, pe atât de tranșant despre legătura sa de suflet cu Târgu-Mureșul.

„Mie îmi place să înot. La Târgu-Mureș, pe vremuri era un loc minunat,  cel mai bun loc de scaldat din Europa, cu apă bună, cu fete frumoase, raiul de pe pământ nu alta. Eu am zis că nu plec în Israel, fratele meu a făcut-o, de aceea motivele pentru care nu am plecat sunt personale. Israelul este o țară uluitoare, am fost acolo, și nu m-am gândit niciodată că aș putea locui acolo, pentru că toți prietenii mei sunt aici la Târgu-Mureș. Am fost întrebat de israelienii care au vizitat sinagoga din Târgu-Mureș: ce mai caut în România, de ce nu am plecat în Israel ? Le-am spus același lucru, mie aici mi-e bine, unde pot să înot în voie.  Ca să pleci într-o țară străină, trebuie să pleci de tânăr, până în 25 de ani. După aceea apar obligațiile, și să pleci reprezintă un pas foarte mare. Eu mă simt foarte bine aici, deși observ cu un ochi critic tot ce se întâmplă, asta și datorită faptului că am avut o viață foarte norocoasă”, a povestit Vasile Dub.

Istoria evreilor în școli

Alt subiect delicat atins de Vasile Dub a fost cel legat de istoria evreilor, ca și materie școlară pentru elevi. Deși există manuale, aceastea sunt doar opționale, lipsa acestora lăsând un vid de cunoaștere în rândul  elevilor despre istoria evreilor, în special problema Holocaustului.

„Țin în mână o carte care se numește „Istoria evreilor. Holocaustul”. Ceea ce scrie în ea este foarte bine, doar că e un manual opțional, folosite de anumite școli care consideră necesar acest lucru. Sunt foarte curios câte licee  vor să facă această alegere. Am văzut cartea de istorie standard care pune pe același centru de greutate  evenimentele din 1940, evreii pe deoparte, dincolo înmormântarea lui Horia Sima, și atunci săracul copil, care nu are acest manual opțional, nu are cum să înțeleagă ce s-a întâmplat, din 10 poze, din care una este înmormântarea lui Horia Sima. Deja părinții acestor copii nu mai știu mai nimic despre ce s-a întâmplat, în socialism a fost o temă tabu. Neștiind părinții, de unde să cunoască copiii ceva despre această temă a Holocaustului. Sper ca după această oră despre evrei, copiii au aflat mai multe, să aibă norocul să acceseze acele izvoare care  sunt demne de încredere. Să fiu un copil de clasa 8-a, nu aș ști ce să fac cu materia care mi-o oferă școala în ce privește Holocaustul”, a subliniat Vasile Dub.