Când PSD e malefic iar PNL e Făt Frumos, sau viceversa

La îndemnul unui bun prieten mă văd pus în situația de a comenta harababura din politica românească. Sunt bune modificările fiscale, or fi rele legile justiției, monarhist sau republican, s-a mărit salariul / a scăzut puterea de cumpărare? Teme care inundă spațiul media la comanda făcătorilor de realități sociale.

Sub o formă sau alta, două forțe politice, aparent opuse, își dispută din anii 90 puterea în România. Puterea și opoziția a însemnat coordonarea forțelor politice sub bagheta PSD (sub toate denumirile cunoscute – FDSN, PDSR), respectiv a PNȚ, PNL ulterior. Formațiunile apărute, fuzionate, alipite, dispărute au relevanță – în acest context – doar în măsura în care prin intermediul lor a fost asigurată majoritatea sau guvernarea.

Trăgând linie observăm însă un tipar îngrijorător: multe promisiuni, și mai multe scandaluri, puține realizări. Ca să fim și mai bine înțeleși în România ultimului deceniu lupta nu se poartă în realitate între corupți și cei care vor diminuarea corupției, decât aparent. Lupta reală este între clanuri politice care doresc controlul guvernării de tip național sau local pentru propriul beneficiu. O luptă în care, din păcate, elemente ale serviciilor de siguranță ale României au intervenit, ați ghicit, tot în folosul personal sau a unor grupuri de putere. Dacă nu ar fi așa, măsuri simple, precum taxarea averii afișate, ar semnala extrem de repede și ușor o parte importantă a rețelei prin care România pierde bani.

În ciuda propagandei zilnice, în România nu există statul paralel, nici măcar cel mafiot. Dacă vreți să fim și mai exacți, ele există în aceeași măsură în care există și în alte state din Europa sau chiar în USA. Statul mafiot, paralel, este însă strâns legat de cei care se clamează a fi depozitarii voinței populare, politicienii mai mult sau mai puțin votați de către noi. Aceștia sunt parte a unui uriaș mecanism care include firme private, instituții, regii, firme de stat, prin intermediul cărora se scurg uriașe resurse în buzunare private.

Poate și mai grav este ceea ce lasă moștenire clasa politică. E adevărat că nu am excelat niciodată la acest capitol deși istoriografia comunistă a încercat să creeze mitul voievodului preocupat de mulțimea pe care o conduce, iar mai apoi, o parte din partidele politice postdecembriste s-au legitimat prin apelul la mitul vârstei de aur – a perioadei interbelice, prezentată drept model de dezvoltare. Statistica însă ne aduce cu picioarele pe pământ de fiecare dată, iar datele demonstrează diferența uriașă între ceea ce ar vrea politicienii să credem și ceea ce a existat sau există în realitatea autohtonă.

La mai puțin de un an până la festivitățile care vor marca actul de voință din 1918, România nu are decât discursuri răsuflate, naționaliști inventați pe bandă rulantă și o societate divizată, sărăcită și lipsită de elementara direcție în care ar trebui să evoluăm ca națiune. În 2018 nu vom avea autostrăzi care să lege fostele provincii, nici linii de cale ferată de mare viteză, nu vom avea nici politici coerente în educație, sănătate, cultură, apărare. Vom avea în schimb o serie de analfabeți și semianalfabeți în forul suprem – Parlamentul României (vă invit să verificați această tristă realitate), vom avea incompetenți în ministere, rude, iubite, fii sau fiice, obligații de partid, prin mai toate instituțiile noastre. Vom mai avea discursuri în dulcea limbă de lemn, ipocrizie cât cuprinde, lipsă de viziune și curaj, lideri politici reeșapați, conflicte care vor destructura și mai mult societatea românească și un imens aparat propagandistic scris și televizat menit să prostească și mai mult o națiune care a uitat conjugarea corectă a verbului a fi.

Așadar a vorbi astăzi despre cât de malefic este PSD sau cât de virtuos e vre-un partid de opoziție, e un adevărat nonsens. În ciuda unor pretenții venite din partea celor care spun, eu nu sunt așa, simpla lor prezență și vot legitimează și demonstrează din păcate această realitate. Da PSD e malefic în aceeași măsură în care și celelalte partide sunt malefice, așa cum PSD e Făt Frumos în măsura în care și ceilalți sun feți frumoși.

Lucian SĂCĂLEAN,

analist politic