Noi vestigii istorice mureșene în programele UNESCO

După cum probabil mulți mureșeni știu, teritoriul județului Mureș este presărat de numeroase vestigii romane ce au făcut parte din linia de fortificație a imperiului roman, cunoscută sub denumirea latină de Limes. Pe raza mai multor localități din Mureș se regăsesc asemenea vestigii, ce au compus Limes-ul roman: Ibănești, Gurghiu, Vătava, Brâncovenești, Sărățeni și altele.

Dar câți dintre mureșeni, inclusiv autoritățile județene și locale, știu că frontiera europeană a imperiului roman, deci inclusiv din România, va fi inclusă, la începutul anului 2018, pe lista tentativă a UNESCO în cadrul unui amplu proiect ce vizează valorificarea patrimoniului cultural.

În acest scop, în decembrie 2014, pe când ministrul culturii era Csilla Hegedus, s-a lansat Programul Național Limes, cu finanțare de la Ministerul Culturii, prin care se dorește promovarea turismului cultural și crearea de locuri de muncă prin serviciile conexe acestui domeniu. S-a înființat Comisia națională a programului, care va avea sarcina coordonării lucrărilor de clasare în Lista Monumentelor Istorice și înscrierea pe Lista Tentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a limes-ului aflat pe teritoriul României. S-a prevăzut că activitățile subsumate programului Limes trebuiau derulate în 2015-2019.

Însă, așa cum suntem noi obișnuiți, nici acest program nu se implementează corespunzător, riscându-se ratarea înscrierii limes-ului din România pe lista indicativă a Patrimoniului Mondial – UNESCO în anul 2018 și, ca urmare, pierderea șansei unice de a face parte dintr-un program cultural de anvergură europeană. Cauzele acestei stări de lucruri le putem intui cu toții: neglijență, conflicte politice, tergiversări, dezinteres samd.

De la acuzații referitoare la modul în care au fost desemnați membrii Comisiei Limes, la cele privind intervenții neconforme asupra unor situri arheologice, nemulțumiri ale specialiștilor, până la neasumarea de către Institutul Național al Patrimoniului a clarificării statutului juridic privind proprietatea siturilor demers ce ar fi trebuit finalizat în septembrie 2016 sau la faptul că sus-menționata Comisie Limes nu ar fi făcut nimic pentru deblocarea situației, programul a avut de suferit în toată această perioadă.

Puținul timp rămas la dispoziție pentru a derula toate activitățile prevăzute în Programul Național Limes, pe fondul poticnelilor intituțiilor abilitate, ne poate fi fatal, ca țară: dacă va rata această ocazie istorică, România va pierde nu doar sume consistente din turism, ci și oportunități de a-și îmbunătăți imaginea în lume.

Prin aducerea în atenția opiniei publice mureșene a acestui subiect nu ne propunem decât să sensibilizăm autoritățile județului și din localitățile acestuia unde se regasesc vestigiile Limes-ului cu privire la demersul UNESCO, la existența Programului Național Limes, dar mai ales la beneficiile pentru comunitățile locale ce pot decurge ca urmare a materializării acestui amplu demers de evidențiere și valorificare a patrimoniului cultural mondial la care, iată, este parte și județul Mureș.

Nicu POP