Share
Home / Editorial / Împrumuturile externe în perioada lui Cuza

Împrumuturile externe în perioada lui Cuza

M-am amuzat să văd discursurile sforăitoare ale politrucilor noştri cu ocazia Unirii Mici. Unii dintre ei şi-au adus aminte de Convenţia de la Paris, au citat discursuri ale unor notabilităţi ale vremii. Ce au uitat toţi aceşti oameni de afaceri politice, a căror consilieri le pregătesc discursurile, este faptul că din 1990 încoace niciun partid politic care s-a aflat la guveranare nu a înscris în programul său, şi ca atare nu a solicitat votul electorilor, pentru împrumuturi externe sau interne.

Mai mult decât atât, nu a fost solicitat un vot în Parlament, sau un plebiscit, un referendum când am împrumutat o centură de siguranţă de 20 de miliarde, măsură decisă practic de un singur om, preşedintele ţării care a actionat ca un despot (iluminat?).

Ce valoare juridică au aceste împrumuturi, dacă s-au făcut fără consultarea cetăţenilor ? Cum s-a procedat în trecutul de care cu nostalgie văd că îşi aduc aminte fii şi nepoţii politrucilor roşii?

Haideţi să vă lămurim. În statul nou creat, pe bazele cele mai democratice ale acelui moment, şeful statului şi Guvernul său s-au prezentat în Parlamentul de atunci, cu o singură cameră, numit Adunarea Legiuitoare, pe scurt Camera, în care lucrau un număr de aproximativ 120 de deputaţi, cu proiecte de legi pentru fiecare împrumut.

Astfel, de exemplu, înainte de unificare administrativă, Cuza vine în faţa Camerei Moldovene şi solicită aprobarea unui împrumut de 5.000.000 lei pentru a repara «starea cea rea» a casei statului. A se vedea Monitorul Oficial al Moldovei din 12 februarie 1859. Apoi, în Ţara Românească, Camera votează din aceleaşi raţiuni, pentru a sustine aparatul de stat al viitorului stat naţional român, şi ajutorarea comerţului un împrumut de 200.000 de galbeni adică 8.000.000 lei. A se vedea Monitorul Ţării Româneşti din 16 septembrie 1859 şi 27 mai 1860.

Un moment interesant în domnia lui Cuza este solicitarea Guvernului Kogălniceanu pentru un împrumut de 70.000.000 lei pentru plata indemizaţiei comunităţilor greceşti (legat de secularizarea averilor mănăstireşti), şi pentru necesităţile armatei, dar şi pentru deficitul bugetar acumulat… Surpriză Camera României NU votează suma cerută, ci autorizează doar un împrumut de 48.000.000 lei, chestiunea deficitului bugetar urmând a fi discutată cu ocazia bugetului… A se vedea Monitorul nr. 98 din 1864 supl.

Iată deci că în noul stat democratic Român, monarhie parlamentară, cu două partide politice Partidul Conservator, şi Partidul Liberal, numit de contemporani roşii, a se vedea filiaţia colaborării cu PSD, alianţa liberalilor cu democraţi, neo-cpmunişit sau neo-marxişti, solicită Parlamentului aprobare pentru împrumuturi. Aşa era legal, aşa era normal. Dacă tot suntem nostalgici după aceste vremuri, de glorie adevărată, de ce nu urmăm exemplul înaintaşilor şi nu procedăm ca şi ei?

Cel puţin aşa am putea afla şi noi din Monitorul Oficial care este acum datoria noastră publică…

Gabriel-Silviu AOŞAN

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Ludovic Orban, la Răstoliţa

Printre politicienii care au participat la Festivalul Văii Mureşului s-a numărat şi liderul PNL, Ludovic …

Share
Share

Newsletter Zi de Zi

Te-ai abonat cu succes!