Home / Agricultura / Viţel din celebra rasă de carne Wagyu, conceput prin embriotransfer la Semtest BVN Mureş
Viţelul Nero, produs obţinut prin tehnica de embriotransfer realizată de Lucian Hârceagă, medic veterinar epizootolog la Semtest BVN Mureş

Viţel din celebra rasă de carne Wagyu, conceput prin embriotransfer la Semtest BVN Mureş

Distribuie

Embriotransferul reprezintă biotehnologia de vârf în domeniul reproducţiei animalelor şi oferă posibilitatea fermierului ce deţine animale cu o înaltă valoare genetică să obţină un număr mai mare de produşi decât prin celelalte metode de reproducţie. Cei de la Semtest BVN Mureş, prin intermediul specialiştilor şi al logisticii bine puse la punct, asigură crescătorilor de animale şansa folosirii acestei biotehnologii moderne.

Pentru o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă embriotransferul şi beneficiile incontestabile ale acestei metode de concepţie, dar şi pentru a afla detalii interesante despre ultimul produs conceput prin intermediul acestei biotehnologii de vârf, un viţel de rasă Wagyu, pe nume Nero, născut în data de 12 ianuarie, în ferma unui crescător din Şeica Mică, judeţul Sibiu, am discutat cu Lucian Hârceagă, medic veterinar epizootolog la Semtest BVN Mureş şi totodată, cel care s-a ocupat direct de efectuarea embriotransferului.

Denisa Morar: Vă rog să ne faceţi o scurtă introducere în ceea ce priveşte însămânţarea artificială şi care sunt avantajele acesteia.

Lucian Hârceagă: Tehnicile de însămânțare artificială sunt considerate la ora actuală cele mai moderne și eficace metode de înmulțire și îmbunătățire a raselor de animale, având cea mai largă aplicabilitate și răspândire la taurine. Metodele de însămânțare artificală permit utilizarea cea mai completă a potențialului genetic al unui reproducător de mare valoare. Un alt avantaj oferit de condițiile tehnice actuale este scurtarea duratei de testare a taurilor reproducători la 5 ani și implicit, grăbirea ritmului de ameliorare genetică a taurinelor. La bovine, transferul de embrioni a devenit o biotehnologie de reproducție larg răspândită în lume. Astfel, în Europa se obțin anual circa 100.000 de produși prin transfer de embrioni, iar pe plan mondial circa 300.000 de produși, extinderea biotehnologiei fiind limitată doar de costurile destul de ridicate. Transferul de embrioni este un mijloc de a spori contribuţia femelelor valoroase la realizarea progresului genetic, de aceea se utilizează în scopul ameliorării genetice a populaţiilor animale. Ritmul de ameliorare a speciilor animale monotocice (care produc un singur descendent la fătare) se realizează lent şi cu valori scăzute din cauza numărului mic de descendenţi ce se obţin în cursul vieţii reproductive de la o femelă, precum şi a intervalului mare dintre generaţii, caracteristic acestor specii. Utilizarea cât mai eficientă a celor doi parteneri implicaţi în procesul de repoducere are o importanţă majoră în înmulţirea şi ameliorarea continuă a efectivelor de animale şi, prin aceasta, în realizarea dezideratelor economice ale creşterii animalelor. Transferul de embrioni oferă posibilitatea depăşirii acestor impedimente prin inducerea superovulaţiei, urmată de recoltarea şi transferul embrionilor la femelele receptoare şi implicit obţinerea unui număr mai mare de descendenţi.

D.M.: În funcţie de ce aspecte şi cum anume se face alegerea vacilor donatoare şi a celor receptoare de embrioni? Ce implică acest procedeu? Care sunt procedeele de inducere a superovuţatiei la aceste vaci donatoare de embrioni?

L.H.: Transferul de embrioni este o tehnică prin care embrionii sunt recoltaţi din uterul femelei donatoare şi transferaţi în uterul femelelor receptoare pentru continuarea gestaţiei. Aceasta implică folosirea hormonilor gonadotropi pentru inducerea superovulaţiei femelei donatoare, precum şi tratamente de sincronizare prin care femela donatoare de embrioni şi femela receptoare manifestă estrul şi evoluează sincron. Prin aplicarea transferului de embrioni, se realizează şi o micşorare a intervalului dintre generaţii, fapt care contribuie la sporirea progresului genetic. Acest procedeu oferă o alternativă la mijloacele tradiţionale de schimb de material genetic. În practica de producție, transferul de embrioni se aplică pentru rezolvarea următoarelor probleme: reproducerea accelerată a animalelor de prăsilă, de calitate superioară, a raselor rare, a animalelor din rezerva genetică, a purtătoarelor unor însușiri valoroase (producții ridicate, capacitate de utilizare intensă a furajelor, prolificitate mare, longevitate productivă, rezistență la anumiți factori nefavorabili etc.), raționalizarea importului și exportului animalelor valoroase, ca urmare a transportului embrionilor congelați, obținerea de embrioni liberi de leucoză cu posibilitatea transferului acestora femelelor leuco-negative, crearea unor bănci de embrioni în vederea păstrării raționale a rezervelor genetice, ceea ce este mai economic decât întreținerea unor efective numeroase din rezerva genetică.Vacile donatoare de embrioni trebuie să întrunească la cel mai înalt nivel caracterele zootehnice care interesează. De aceea, când se face selecția donatoarelor, se are în vedere evaluarea următoarelor criterii: performanța reproductivă, superioritatea genetică și valoarea produsului obținut prin transfer embrionar. Vaca donatoare va fi mai performantă reproductiv atunci când: vârsta se situează între 3 și 10 ani, a născut anual câte un vițel, a rămas gestantă în maxim două cicluri sexuale, ciclurile de căduri au o succesiune fiziologică, nu a avut antecedente ginecologice (distocii,retenții placentare, infecții genitale etc.). Practic, criteriile care se au în vedere sunt: stare ginecologică perfectă, intervalul dintre parturiție și primul estru să fie mai mic de 60 de zile, intervalul parturiție-însămânțarea fecundă să fie mai redus de 80 zile, indicele de gestație să fie mai mic de 1,5. Superioritatea genetică constă într-un ritm superior de creștere, înainte și după înțărcare și un randament ridicat la sacrificare. În cazul vacilor de lapte, însușirile cu eritabilitate ridicată se referă la producția de lapte, procentul de grăsime din lapte și conformația corporală. Vacile donatoare trebuie să fie sănătoase, ele suportând mai multe intervenții de supraovulare și recoltare de embrioni. O atenție deosebită trebuie să se acorde alimentației raționale a acestei categorii de vaci.

Vacile receptoare de embrioni trebuie să fie sănătoase, fără afecțiuni ginecologice, să aibă aceeași talie cu donatoarele, să fie apte să nască descendenți cu aceeași greutate la naștere ca donatoarele, avându-se în vedere că gestația constituie un fenomen morfo-fiziologic complex ce presupune eforturi suplimentare deosebite din partea organismului matern. Cele mai bune rezultate se obțin atunci când transferul de embrioni se face la tineretul femel în vârstă de 18-20 de luni.

D.M.: Care sunt avantajele transferului de embrioni?

L.H.: Folosirea de femele inferioare din punct de vedere genetic ca şi mame purtatoare de embrioni și realizarea unui progres genetic rapid (vițelul/vițica rezultați sunt net superiori mamei purtatoare deoarece parinții lor provin din animale atent selectionațe) este unul dintre cele mai importante avantaje ale acestei tehnici. Obținerea de la o vacă valoroasă a mult mai mulți produși decât s-ar putea obține în mod natural pe parcursul vieții ei din cauza duratei lungi de gestație, scurtarea perioadei necesare pentru îmbunătațirea rasei, minimizarea riscului de transmitere de boli, conservarea caracterelor genetice superioare, posibilitatea obțineii de gemeni, costuri de transport mai mici (e mai ieftin sa transporți embrioni decât animalul ca atare în zone mai puțin accesibile, cum ar fi zonele de munte), precum şi posibilitatea obținerii unui produs de valoare fără achiziționarea unei vaci de valoare care este foarte scumpă sunt aspectele pe care trebuie să le ia în considerare crescătorii de bovine atunci când îşi doresc un mare plus de performanţă.

D.M.: Cum se realizează recoltarea embrionilor şi care sunt criteriile morfologice de apreciere a calităţii acestora? Care sunt metodele de conservare îndelungată a lor?

L.H.: Embrionii sunt colectați atunci când se găsesc în cornul uterin, după ieșirea lor din oviduct (între zilele 4-5). Din motive sanitare și de congelare se preferă colectarea embrionilor încă incluși în zona lor pelucidă (ies în a 9-a zi). Cel mai frecvent, colectarea se realizează între zilele 6-8 după fecundație, de regulă în ziua a 7-a. În prezent se utilizează metoda nechirurgicală de recoltare a embrionilor.Identificarea embrionilor din lichidul de spălare utilizat după recoltarea intrauterină se bazează pe observarea trăsăturilor morfologice ale acestora. Embrionul este o structură sferică, compusă din celule (blastomere) înconjurate de o membrană cu aspect gelatinos, constituind matricea acelulară şi reprezentând zona pelucidă. Zona pelucidă prezintă o varietate de funcţii, fiind totodată un reper pentru identificarea embrionilor datorită sfericităţii şi aspectului translucid uşor de distins printre detritusurile celulare. Diametrul embrionului bovin se estimează a fi de 150-180 μ,. Embrionii pot fi conservați câteva ore „in vitro“ la 20 grade C, într-un mediu de conservare special unde embrionii sunt menținuți până când sunt transferați la receptoare. În cazul în care transferul nu se realizează în 6-8 ore de la recoltare, se recomandă congelarea prin refrigerare a lor, la o temperatură de 0-4 gradeC, într-un mediu de conservare identic. În acest fel, embrionii pot fi conservați una-două zile fără ca viabilitatea să fie afectată. Conservarea de lungă durată a embrionilor prin congelarea acestora rămâne cea mai avantajoasă metodă de menținere pentru un interval de timp practic nelimitat a viabilității embrionilor. Pentru aceasta, embrionii, trebuie să fie menținuți în stare solidă, în azot lichid, la o temperatură decirca -196 grade C. La temperaturi mai scăzute de -100 grade C, metabolismul celular este complet blocat, singura problemă mai dificilă constând în atingerea acestor temperaturi fără a omorî embrionii.

A consemnat Denisa MORAR

 

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

VIDEO: Primar mureșean, partidă de amor în aer liber cu o colegă, în timpul programului

Distribuie Primarul comunei mureșene Miheșu de Câmpie, Emil Casoni, a fost surprins de un grup …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.