Share
Home / Cultură / FOTOGALERIE: Poeți în dialog despre cuvintele „tari” în literatură, inspirație și control
Hristina Doroftei, Alex Goldiș și Ștefan Baghiu (Foto: Andrei Vornicu)

FOTOGALERIE: Poeți în dialog despre cuvintele „tari” în literatură, inspirație și control

Seria de șase întâlniri intitulată „Poeți în dialog”, și organizată de Revista Vatra cu sprijinul AFCN, a ajuns la cea de-a doua ediție. Evenimentul precedent i-a avut ca invitați pe Roxana Cotruș (Târgu-Mureș) și Vlad Moldovan (Baia Mare), marcând astfel specificul întâlnirilor care vor aduce în fața publicului târgumureșean doi poeți tineri reprezentativi pentru poezia actuală, dintre care unul va fi local.

Cel mai recent eveniment a avut loc vineri, 9 martie, ora 17:00 la J’ai Bistrot și i-a avut ca invitați pe Hristina Doroftei și pe Ștefan Baghiu. Întâlnirea a fost moderată de Alex Goldiș. Acesta a salutat inițiativa organizatorilor, considerând că prestigiul acestora și tenacitata cu care au sprijinit poezia română tânără au contribuit la afirmarea multor autori notabili: „Revista Vatra a fost de la începuturile ei, dar mai cu seamă în ultimele două decenii o revistă foarte primitoare cu debutanții, cu scriitorii tineri. Țin actualmente un curs despre Generația 2000 la Facultatea de Litere din Cluj și, încercând să-mi dau seama care sunt cele mai importante texte ale scriitorilor afirmați în ultimele două decenii, am descoperit că foarte multe dintre ele sunt de regăsit în Vatra și că mulți scriitori considerați deja nume centrale ale literaturii tinere au debutat aici.”

Referitor la invitații seriei Poeți în dialog, Alex Goldiș a menționat că „acești tineri scriitori au poetici diferite, au expresivități diferite, au tematici diferite și obsesii specifice.”

Hristina Doroftei s-a născut pe 18 mai 1983, în Târgu-Mureş. A absolvit cursurile universitare, masterale şi doctorale ale Facultății de Litere a Universității „Petru Maior”. A publicat volumul „Reflexie”, Editura Junimea, 2014 (Premiul „Opera Prima” la Festivalul Internațional de Literatură „Tudor Arghezi” şi „Premiul pentru debut” al USR Târgu-Mureş). A urmat în 2017 cel de-al doilea volum de poezie, intitulat „Mașina de cusut” (Editura Cartea Românească) și „Memoria zăbrelelor. Eseu anti-uitare” (Editura ARC).

Poeta a citit câteva texte din volumul „Mașina de cusut”, în timp ce Ștefan Baghiu a citit o selecție din cartea „Spre Sud, la Lăceni”, dar și două poeme mai recente.

Ștefan Baghiu s-a născut în 1992 la Piatra Neamț. Semnează recenzii săptămânale pentru revista Cultura și colaborează frecvent cu revsitele Steaua și Familia. A fost redactor al revistei studențești Echinox. A debutat editorial cu volumul „Spre Sud, la Lăceni” (Cartea Românească, 2013), pentru care a fost distins cu Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu, Opera Prima 2013, Premiul Tânărul poet al anului 2013 la cea de-a patra ediție a Galei Tinerilor Scriitori, 2014, și Premiul pentru Debut al Revistei Obserbator Cultural în 2014.

Puterea cuvintelor „tari”

Întrebat de cineva din public pe ce efect mizează autorul când folosește un cuvânt vulgar într-un text, Ștefan Baghiu a răspuns: „Pentru mine, cel puțin, nu știu dacă e o intenție. Când îl pui acolo, îl alegi pentru că vrei să fie foarte puternic versul. După mine, îi dă putere. Cunosc foarte mulți poeți care folosesc o astfel de putere, care bagă un cuvânt de genul ăsta și pe care știu când și unde să-l folosească. Sunt foarte mulți pooeți de la începutul anilor 2000 care au făcut asta cu o eleganță de invidiat, mă refer la Marius Ianuș, Dan Sociu, Ștefan Manasia, care sunt poeți în textele cărora poezia e atâta de organică și naturlă încât nu simți nici o violență, nici o stridență, deși ele sunt pline de astfel de stridențe de limbaj sau de atitudine.”

Alex Goldiș a nuanțat la rândul său problematica licențelor poetice în literatură: „Răspunsul la distincția dintre pornografie și arta adevărată pe care a dat-o Geo Bogza imediat după apariția „Poemului invectivă”, fiindcă a fost acuzat că folosește un limbaj vulgar. Acesta a spus că pornografia creează plăcere, pe când arta adevărată e menită să creeze disconfort, să facă cititorul să nu mai stea comod în fotoiul lui, să fie frapat eventual de limbajul respectiv pentru că în momentul acela începe momentul reflexiv, începem să gândim asupra a ceea ce auzim sau citim. Trăim starea aceea de alienare, de disconfort care conduce la dileme mai vaste cu privire la ce înseamnă literatura, care e raportul dintre limbajul obișnuit și limbajul poetic, ș.a.m.d.”

Poezia, ca exercițiu de eliberare

Poeta Gabriela Feceoru l-a întrebat pe Ștefan Baghiu când va rupe tăcerea poetică din ultimii ani cu un nou volum. Acesta a răspuns sincer că nu poate prevedea cu exactitate momentul, întrucât energia sa e canalizată în alte scopuri în momentul de față: „Cazul meu e unul nefericit în care scriu foarte greu și sunt și foarte autocritic și atunci îmi place să cred că îmi depistez ușor impostura, motiv pentu care nu merg mai departe. N-am mai fost de foarte multă vreme într-un anumit fel de a fi care să fie potrivit pentru poezie. (…) Când alegi să te ocupi foarte tare de teorie, critică literară ajungi să crezi că textele funcționează după anumite principii, ceea ce un poet nu că nu știe, dar nu vrea să accepte în ruptul capului. Atunci nu că îți cenzurezi textele sau le faci să meargă într-un fel mecanic, dar pur și simplu ai impresia că anumite lucruri ar trebui făcute, și ca să scrii poezie, eu cred că trebuie să scapi de preconcepția asta.”

Călin Crăciun a întrebat, la rândul său, în ce măsură energia creatoare poate fi strunită, iar actul poetic, controlat. Hristina Doroftei, a cărei intervenție, per total, a fost mai degrabă timidă, a îndrăzit să-și învingă emoțiile și să se destindă: „Sunt texte care au pornit de la o singură imagine și pe care le-am dezvoltat după aceea foarte bine și le-am putut controla, dar sunt unele care parcă s-ar scrie singure. Acelea sunt foarte puține. Oricum, îți trebuie și răbdare, dar să și fii dispus ca în acel moment de inspirație să îți notezi ideile, chiar dacă în acel moment faci altceva.”

Andrei VORNICU

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

„Noaptea Sânzienelor” la Muzeul Etnografic „Anton Badea”

Municipiul Reghin și Muzeul Etnografic „Anton Badea” organizează vineri, 22 iunie, evenimentul cultural „Noaptea Sânzienelor”, …

Share
Share