Share
Home / Slider / FOTOGALERIE: Despre unirea României cu Basarabia, între voință și putință la Universitatea „Dimitrie Cantemir”
O parte din oficialități (Foto: Andrei Vornicu)

FOTOGALERIE: Despre unirea României cu Basarabia, între voință și putință la Universitatea „Dimitrie Cantemir”

Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureș a marcat luni, 19 martie, începând cu ora 11:00, evenimentul aniversării Centenarului Unirii Basarabiei cu România. Potrivit organizatorilor, demersul a vizat desfășurarea într-un cadru de dezbateri oneste și profesioniste, în care să contureze o viziune de ansamblu asupra acestui eveniment din perspectiva coordonatelor istorice, a impactului actual și a consecințelor viitoare abordate într-o manieră polivalentă.

Evenimentul a avut loc în Biblioteca Universitară „Serafim Duicu” și a beneficiat de prezența câtorva oficialități locale și a numeroși invitați academici de prestigiu.

Conf. univ. dr. ing. Alexandru Bogdan Murgu (Președintele Consiliului de Administrație al Universității „Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureș) a inaugurat conferința ridicând trei întrebări esențiale și răspunzând apoi în maniera sa personală, plină de umor: „Vor cu adevărat românii din Basarabia să se unească cu România? Va permite situația internațională să se realizeze acest deziderat? Își permite România din punct de vedere economic și politic să suporte această unire? Voi încerca, după părerile mele, să dau răspuns la cele trei întrebări.
1: Cine merge la Chișinău vede un oraș modern, curat, bine sistematizat, plin de oameni. Dar dacă te uiți la acești oameni, vezi tineret ieșit din adolescență și bătrâni. Lipsește segmentul dintre 30 și 50 ani. Oamenii sunt duși la muncă, de regulă în Vest, dar nici pe ruși parcă nu-i ocolesc întotdeauna. Foarte mulți erau interesați înainte de dubla cetățenie, dar dacă vedem cum se prezintă sau, mai ales, cum nu se prezintă la vot, înețlegem că problemele României nu sunt cele care îi presează cel mai mult. Și nu sunt de condamnat pentru asta. Standardul real de viață al basarabeanului de jos este mai scăzut decât cel al românului de aceeași factură. (…) Standardul de viață al basarabeanului de rând este cam 30% din standardul românului de rând. Republica Moldova este o țară lipsită de resurse naturale, sobsolice sau energetice. Părerea mea este că dacă vor să supraviețuiască ca și ethos, trebuie să se unească cu patria mamă. 2: Să spunem lucrurilor pe nume: cea care se opune cel mai mult, sub diferite forme, e Rusia.
3: România este aproape de colapsul economic. Acționând după principiul „După noi, potopul!”, cu mâinile înfipte până la umeri în banul public, guvernanții indiferent de culoarea lor politică, au îndatorat țara dincolo de orice limită rezonabilă. România întreține azi o birocrație ineficientă și socialmente nenecesară pe care nu și-o mai poate permite. Guvernul se uită cât are nevoie să cheltuiască și caută să găsească de unde poate să jupuiască acești bani. Sursa principală de venit a Guvernului, în mod ciudat, este impozitarea forței de muncă. Sub apăsarea unei exploatări istovitoare, cetățeanul român activ, mai energic și mai harnic, fuge văzând cu ochii în altă parte. Dacă după cum mă aștept, din motive politice, va fi eliminată obligativitatea vizei pentru Statele Unite la începutul anului următor, poate că exodul va crește.”

Pe urmele unui ideal

Prefectul Lucian Goga s-a aflat pentru prima dată în Universitatea „Dimitrie Cantemir”, fapt care i-a generat emoții, după cum a și recunoscut: „Sunt bucuros să particip la un astfel de eveniment pentru că este un eveniment de maximă însemnătate în viața poporului român. Eu consider că la 27 martie 1918 a fost împlinită o părticică din idealul românilor, de a aduce Basarabia la țara mamă. Este un ideal al tuturor românilor, din țară și din străinătate să trăiască laolaltă, dar ca orice ideal, este foarte greu de atins, însă asta nu înseamnă că noi trebuie să ne pierdem nădejdea. Trebuie să fim optimiști, dar un optimism ancorat în realitate. Închei exprimându-mi dorința mea cea mai mare, ca la un moment dat, o singură inimă să bată pentru toți românii.”

Alexandru Cîmpeanu, Vicepreședintele Consiliului Județean, a avut la rândul său un mesaj de încurajare pentru toți cei prezenți: „Îmi exprim speranța că astăzi, în vreme de pace, să avem puterea, să avem prezența de spirit, să avem tăria și rațiunea să ne unim forțele și să facem în așa fel încât societatea românească să obțină ceea ce merită în mileniul 3, să contribuim la bunul mers și la bunăstarea poporului român.”

În continuare, au luat cuvântul membrii Colegiului de Onoare al Universității „Dimitrie Cantemir”.

„Ne-am adunat astăzi și sunt mândru că sunt între dumneavoastră pentru a comemora acest eveniment care s-a produs acum 100 ani, dar din păcate a durat doar 22 ani. Trăim cu ideea că în curând toți românii se vor întoarce acasă, între granițele firești ale României, și vom construi o țară frumoasă” a fost mesajul transmis de Conf. univ. dr. Igor Cereteu (Cercetător științific coordonator Secția Istorie Medievală a Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău).

„Concentrat de trăire românească”

Dr. Mihai Țurcanu (Cercetător științific Secția Istorie Contemporană a Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău) a subliniat importanța aportului personal la realizarea unui eveniment unitar: „Felicit organizatorii pentru acest eveniment. Sunt foarte impresionat de cadrul festiv și cred că este o tradiție care s-a format pe parcursul ultimilor 30 ani și este bine să o păstrăm în continuare. Dar în afară de caracterul festiv și patriotic, mai are și un caracter științific. E foarte important să venim și cu o contribuție în acest sens.

Prof. univ. dr și Multidr. Honoris Causa Mihail Diaconescu (Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Membru al Societății „Ad Fontes” de sub egida Vaticanului și a Uniunii Europene, Președinte de onoare al Academiei Dacoromâne București) și-a exprimat bucuria de a se afla la conferință: „Mă simt foarte bine în mijlocul domniilor voastre. Este aici un concentrat de trăire și de simțire românească. Este un moment festiv, dar mai ales un moment de lucru pentru cei ce doresc să evoce împrejurările istorice care au dus la unirea Basarabiei cu patria mamă, România.”

În continuare, prof. univ. dr. Ion Calafeteanu (Doctor științific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, București) și-a manifestat optimismul: „Eu, personal, cred că românii, dacă vor să realizeze ceva, inclusiv unirea Basarabiei cu România, o pot face. Trebuie numai să vrea.”

Prof. univ. dr. Constantin Hlihor (Cercetător științific la Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, București) a observat: „Trebuie să transmitem generației tinere semnificația idealului pentru a avea suportul de intenție de a face ceea ce generația tânără va considera că trebuie și merită a fi reînnodat. Altfel, degeaba e istorie și degeaba e cunoaștere.”

„Vă mărturisesc că sunt impresionat de modul în care conducerea acestei instituții de cultură și educație, de modul în care autoritățile de pe plan local înțeleg să lupte în continuare pentru un mare ideal al României de astăzi, acela de a ne uni cu frații noștri de peste Prut” a declarat dr. Ion Porojan (Ambasador și Vicepreședinte al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România).

Dr. Ion Constantin (Istoric și Diplomat, Cercetător asociat la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București) a afirmat: „Vreau să îmi exprim încrederea deplină că „ora astrală” se va repeta și noi vom fi martorii acesteia.”

În final, dr. Alexandru Ghișa (Istoric și Diplomat, Profesor Asociat al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca) a povestit o anecdotă edificatoare în privința mutațiilor survenite la nivel geografic în 1918: „Au căzut mari imperii, au apărut state naționale. Undeva, prin anul 2000, un istoric rutean de la Montreal, Paul Magocsi, a scris o istorie a rutenilor (ucraineni de religie greco-catolică) și el a luat un interviu unui bătrân rutean din Mukachevo (Munkacs, fost oraș maghiar) care a spus următorul lucru: „M-am născut în Austro-Ungaria, am făcut școala în Cehoslovacia, m-am căsătorit în Ungaria, am lucrat în Uniunea Sovietică, și acum trăiesc în Ucraina, fără să mă fi mișcat din orașul meu natal.”

Evenimentul a fost continuat până la ora 18:00 de comunicări în plen, lansări de carte și o festivitate de decernare a diplomelor membrilor Colegiului de Onoare.

Organizatorii au fost: conf. univ. dr. Doina David (care a fost și moderatoare a momentului inaugural al evenimentului), conf. univ. dr. Valentin-Călin Florea și lect. univ. dr. Miruna Mădălina Iancu.

Andrei VORNICU

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Emoțiile unui transplant reușit la IBCvT Tîrgu Mureș

Andrei, tânărul căruia i s-a transplantat cordul unui adolescent de 14 ani: “Mami, să sper …

Share
Share