FOTO: Carte „a sufletului românesc”, lansată de Gabriela-Maria Man

Psihologul Gabriela-Maria Man şi-a lansat, în urmă cu câteva zile, în incinta Bibliotecii Judeţene Mureş, în prezenţa unui public select, cartea „Psihologia vârstei a treia şi a patra”. Lucrarea a văzut lumina tiparului la Editura Trei, este structurată în 295 de pagini şi porneşte de la imaginea pe care societatea o are despre vârsta a treia şi a patra şi prezintă dovezi şi studii recente care sprijină sau, după caz, contrazic stereotipurile despre vârstele avansate.

„Vârsta rămâne o stare de spirit”

În alocuţiunea sa, prof. univ. dr. Aurel Nireşteanu, formator a numeroase generaţii de studenţi la Psihologie, a pledat pentru găsirea fericirii în bucuriile de zi cu zi, nu înainte de a felicita autoarea pentru cercetările sale, demers finalizat printr-un doctorat.

„La propriu, dar şi la figurat, cartea este o incursiune în gândirea şi în sufletul vârstei a treia realizată de Gabriela, care îşi merită locul undeva într-un sanctuar”, a afirmat prof. univ. dr. Aurel Nireşteanu.

„Vârsta rămâne o stare de spirit şi faptul că trec anii, parcă cu cât trec mai mulţi, cu atât reuşeşti să îi manageriezi mai bine, să le dai o conotaţie sufletească, spirituală, care ar trebui să ne însoţească pe parcursul vieţii. Totul vine sub spectrul optimismului, a unui gând bun pe care trebuie să îl avem faţă de noi şi faţă de cei din jur, indiferent de vârsta biologică, iar cartea este o pledoarie pentru această idee”, a completat prof. univ. dr. Aurel Nireşteanu.

„Lecţie pentru societatea românească”

Un alt nume din domeniul Psihologiei care impune respect, conf. univ. dr. Speranţa Popescu, a fost de părere că lucrarea semnată de Gabriela-Maria Man este o lecţie frumoasă, documentată, pe care ar trebui să o citească mai multă lume, nu numai oamenii de rând, ci şi factori de decizie, pentru a-şi schimba optica în ceea ce priveşte vârsta a treia şi a patra.

„Este o carte foarte bine documentată, impresionant de bine documentată, impresionant de frumos sistematizată, aşa încât fiecare capitol, având în vedere schema de rezumat, fixează foarte bine conceptele, noţiunile, ideile. Este o trecere din perspectiva diverselor culturi cum sunt privite aceste două segmente de vârstă, ceea ce este foarte important, şi ceea ce ar constitui o lecţie pentru societatea românească”, a punctat conf. univ. dr. Speranţa Popescu.

„Carte a sufletului românesc”

Prezent la lansare în calitate de prieten vechi al familiei Man, părintele ortodox Silviu Negruţiu a apreciat acurateţea cu care autoarea a reuşit să îşi transpună ideile în carte, despre care a spus că „nu e considerată una de psihologie, ci o carte pe care o putem aşeza în orice spaţiu de cercetare, chiar o carte a sufletului românesc.”

„Despre carte se poate vorbi mult, dar nu cred că e important să vorbim mult despre această carte cât să ne dorim să o răsfoim şi chiar merită. Toţi cei de faţă am mai avut în mână cărţi şi în ultimul timp am avut ocazia să deschid foarte multe cărţi, însă extrem de arareori să am în mână o carte cu un aparat critic atât de serios”, a spus părintele Silviu Negruţiu.

„Încununarea unui efort pe care doar autorul îl ştie”

Evenimentul a fost moderat cu aceeaşi inspiraţie de Monica Avram, directoarea Bibliotecii Judeţene Mureş, care a apreciat atât tinereţea autoarei, cât şi tema aleasă, considerată „deosebită din toate punctele de vedere.”

„Lansarea de carte, prin definiţie, înseamnă bucurie, înseamnă încununarea unui efort pe care doar autorul îl ştie, pentru că oricât de mult îi suntem alături, doar autorul ştie momentele prin care trece şi felul în care îşi concentrează toate eforturile înspre a ne oferi nouă, celorlalţi, o fărâmă din gândurile lui, o fărâmă din sufletul lui, o fărâmă din ceea ce înseamnă viaţa lui de zi cu zi”, a sintetizat Monica Avram.

„Vârstele avansate se conjugă cu fericire”

Cuvântul de final i-a aparţinut autoarei Gabriela-Maria Man, doctor în psihologie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, psihoterapeut specializat în psihodramă clasică şi asistent universitar la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureş, care a transmis mulţumiri tuturor celor interesaţi de problematica vârstei a treia şi a patra, pe care i-a invitat să descopere şi să separe, din paginile cărţii, care sunt stereotipurile societăţii legate de vârstele avansate, vârste care ar trebui conjugate nu cu resemnare, ci cu fericire.

„În sufletul meu este un mare mulţumesc adresat tuturor celor din această sală, pentru că v-aţi făcut puţin timp pentru o scurtă incursiune în frumoasele vârste avansate şi ţin să menţionez că spun frumoase pentru faptul că mulţi dintre noi avem ca scop să ajungem la vârstele avansate şi facem multe lucruri în viaţa aceasta pentru a avea privilegiul de a ajunge la vârstele avansate. Invitaţia din această seară este un pretext pentru a lansa o altă invitaţie, de a separa stereotipurile sociale referitoare la vârstă, la vârstele avansate, impresiile acestea generale, mai puţin realiste despre avansarea în vârstă, şi caracteristicile într-adevăr reale ale vârstelor avansate. Cum au spus şi antevorbitorii mei, vârstele avansate se conjugă cu fericire, se conjugă cu o mai mare capacitate de manageriere a situaţiilor sociale complexe, cu o capacitate mai mare de a jongla cu emoţiile negative, cu o capacitate mai mare de acceptare a emoţiilor negative. Nu resemnare – sunt două lucruri diferite. Aceste lucruri sunt de foarte multe ori umbrite de stereotipurile sociale, aşa că lansez invitaţia ca fiecare în parte să descopere care sunt stereotipurile sociale despre vârstele avansate, ideile nerealiste despre vârstele avansate şi care sunt cele reale, documentate în aceeaşi măsură de ştiinţă, de cercetările recente”, a precizat Gabriela-Maria Man.

Autoarea cărţii şi-a încheiat discursul cu un citat sugestiv, din Carl Gustav Jung, fondatorul psihologiei analitice: „O fiinţă umană nu ar ajunge până la vârsta de 70-80 de ani dacă această longevitate nu ar fi avut sens pentru specie. După-amiaza vieţii trebuie să aibă, de asemenea, sensul ei particular şi nu poate fi un apendice demn de milă al dimineţii noastre.”

Text şi foto: Alex TOTH