Home / Cultură / Masă rotundă: „Breaking the law. Muzica rock și cultura protestului”

Masă rotundă: „Breaking the law. Muzica rock și cultura protestului”

Distribuie

Muzica rock a fost considerată întotdeauna ca având o dimensiune rebelă, non-conformista sau anti-sistem. Ea se hrănește cu acea nevoie a tinerilor de a refuza cadrele deja stabilite ale ordinii sociale și culturale, de a sparge tiparele și convențiile, se afirmă pe pagina de Facebook a evenimentului „Breaking the law. Muzica rock și cultura protestului” organizat de Teatrul Scena împreună cu Facultatea de Științe Politice și Istorie a Universității „Petru Maior” din Târgu-Mureș. Cum spune Sabrina Ramet, „muzica nu este numai un fenomen social, ci și politic. Mediul ei este sugestia. Punctul de contact este imaginația. Vocea ei este a muzelor. Toate acestea fac din muzică o forță neașteptată și extrem de puternică care poate produce o schimbare socială și politică” („Rocking the State”).

Au existat multe studii care au făcut legătura între fenomenul muzicii rock și apariția unei contra-culturi, a unei societăți civile și a unor mișcări de disidență în fostul lagăr comunist (de exemplu Thomas Cushman, „Notes from Underground: Rock Music Counterculture in Russia”). Într-o lume amputată de orice sens și lipsită de viitor, cultura alternativă avea fascinația irezistibilă a libertății.

Astăzi, la o generație distanță de acei ani, putem să ne întrebăm cât de reală a fost acea libertate și cât a fost doar o fantasmă, cât de mult ne-a format pentru libertate și cât a fost doar o supapă pentru o generație sacrificată pe altarul unei ideologii smintite. Nici un alt exemplu nu aduce o diferență mai mare între memorie și istorie așa cum o face muzica rock dintr-o țară socialistă și asta pentru că este vorba în principal despre visurile unei întregi generații care evadaseră dramatic din realitatea cotidianului multilateral dezvoltat și/sau mutilat. De aceea, masa rotundă pe tema Rock-ul si cultura protestului este o invitație de a rememora și analiza ce a rămas din acei ani ai unui totalitarism bolnav și ani ai unor tineri care erau gata să își dea viața pentru a scapă din lumea gri a acestuia. Prima victimă a Revoluției române a fost Mihai Gîtlan, un tânăr rocker de 19 ani.

La eveniment vor participa lector univ. dr. Răzvan Pârâianu, lector univ. dr. Mihaela Daciana Natea, și actorul și regizorul Liviu Pancu. Întâlnirea va avea loc marți, 24 aprilie, ora 18:00, la Teatrul Scena (Bastionul Critorilor, Târgu-Mureș).

(A.V.)


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, un prilej pentru unitate etnică

Distribuie Anual, data de 15 martie este o zi dedicată recunoașterii identității, contribuției și istoriei …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.