INTERVIU. Eleva Sara Gorea, admisă la 4 universități britanice: „Poţi învăţa cu adevărat doar activ, punându-ţi întrebări şi căutând răspunsuri“

Câştigătoarea din acest an a Olimpiadei Naţionale de Engleză, eleva Sara Gorea, din clasa a XII-a C de la Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian“ din Târgu-Mureş, a fost acceptată la patru universităţi prestigioase din Marea Britanie – Warwick, Manchester, Nottingham şi Essex.

Eleva a ales Universitatea Warwick pentru că o consideră printre cele mai bune în domeniul care o interesează, acela al științelor politice și al economiei. De asemenea, Sara Gorea a câştigat în clasa a X-a locul III la această olimpiadă, iar în clasa a XI-a a ocupat locul I, se arată într-un articol publicat de agerpres.

Tânăra va trebui să obțină media 9.50 la Bacalaureat pentru a îndeplini condiția finală de admitere, dar judecând după performanțele pe care deja le-a acumulat și capacitățile intelectuale probate prin muncă, această condiție nu ridică probleme.

Sara Gorea a acceptat propunerea realizării unui interviu, iar maturitatea și profunzimea răspunsurilor ei oferă autentice și consistente motive de optimism față de tânăra generație.

Reporter: Cunoști limba engleză de mică, prin mijlocirea mamei tale, care este traducător. Ce te atrage cel mai mult la această limbă?
Sara Gorea: Engleza în sine este o limbă foarte versatilă şi are un vocabular cu mult mai extins ca al limbii române. Când citeşti ceva în engleză, poţi simţi că e o limbă ale cărei limite au fost împinse mult de literatură şi că asta se întâmplă de mult timp. Există mult mai multe cuvinte pentru a descrie şi senzaţii şi concepte – în schimb, în română, ajungem să împrumutăm multe cuvinte de care avem nevoie, pentru că noi încă n-am apucat să explorăm anumite domenii şi să ne creăm propriii termeni. Dar totuşi cred că cel mai mult apreciez nu limba în sine, ci posibilităţile pe care le deschide, faptul că îţi permite accesul la foarte multă literatură şi informaţie.

Rep.: Simți că atunci când vorbești o limbă străină se activează anumite porțiuni ale personalității tale care nu sunt accesate prin vorbirea limbii materne?
S.G.: Cred că e mult mai uşor să fiu sinceră într-o limbă străină, pentru că automat îmi imprimă o anumită distanţare. O propoziţie obişnuită în limba maternă poate suna teribil de interesant în altă limbă, mai ales cât timp nu eşti încă obişnuit cu limba respectivă. Asta îţi dă încredere, scoţi două vorbe şi ai senzaţia că eşti o altă persoană. Paradoxal, e un fel de mască din spatele căreia poţi să te simţi mai puţin vulnerabil când spui adevărul.

„Un lucru de care chiar cred că ducem lipsă e gândirea pe termen lung“

Rep.: Te pasionează și alte limbi străine?
S.G.: Îmi place foarte mult şi germana, pe care am început să o studiez mai serios din clasa a opta, când mi-am dezvoltat o pasiune pentru o trupă de metal din Germania. Din păcate n-am putut participa la olimpiada de germană în ultimii ani, pentru că se suprapunea cu cea de engleză, dar m-am implicat în nişte concursuri de traduceri şi mi-am dat examenul de Deutsches Sprachdiplom (nivel avansat). Ştiu şi maghiară, dar la un nivel elementar, pe care sper să-l depăşesc, şi un pic de italiană de turist.

Rep.: Ce fel de viziune ar trebui să aibă tinerii politicieni români pentru a face o diferență autentică în peisajul politic actual?
S.G.: Când vine vorba de politica românească, viziunea mi se pare aproape o chestiune secundară. În primul rând, un politician, tânăr sau nu, ar trebui să nu facă compromisuri când vine vorba de moralitatea sa, să nu perpetueze corupţia deja existentă. Ideile sale contează doar după asta. Un lucru de care chiar cred că ducem lipsă e gândirea pe termen lung. Degeaba se încearcă repararea oricărui sistem (presupunând că se încearcă în mod real), fie că e de educaţie, sănătate sau altceva, dacă e doar o soluţie temporară, care ţine până la următoarele alegeri.

„Vreau să fiu capabilă de a avea cât mai multe perspective“

Rep.: Care sunt aspectele societății britanice pe care le apreciezi cel mai mult și crezi că ar servi ca model celei românești?
S.G.: Apreciez faptul că societatea britanică e diversă, deschisă şi tolerantă, măcar comparativ cu cea română, nu se tem atât de mult de diferenţele dintre oameni. De asemenea, ei chiar pun preţ pe cultură şi educaţie, nu le văd ca pe nişte chestiuni secundare care nu îi afectează concret pe oameni. Desigur, multe dintre avantajele pe care le au faţă de noi provin din dezvoltarea lor economică şi din faptul că au o clasă politică dacă nu ideală, măcar funcţională, şi sunt sigură că acestea se vor dezvolta şi la noi în timp dacă depunem suficient efort.

Rep.: Ce așteptări ai din partea Universităţii Warwick?
S.G.: Sper ca la Warwick să mă întâlnesc cu o mare densitate de idei, inclusiv cu cele cu care nu sunt de acord, pentru că vreau să fiu capabilă de a avea cât mai multe perspective. De asemenea, aş vrea să fiu încurajată să găsesc singură explicaţii şi soluţii, pentru că poţi învăţa cu adevărat doar activ, punându-ţi întrebări şi căutând răspunsuri.

Rep.: Care sunt modalitățile tale preferate de a-ți petrece timpul liber?
S.G.: Îmi place să citesc, să ascult muzică, să ies cu prietenii, să merg la teatru când mai am timp. Încerc şi să fiu informată, citesc ştiri şi articole din presa internaţională şi mă uit la emisiunile unor satirişti ca John Oliver sau Stephen Colbert, care abordează probleme politice actuale.

A consemnat Andrei VORNICU