Încursiune în viața satului, de „Noaptea Muzeelor” la Muzeul „Anton Badea”

Muzeul Etnografic „Anton Badea” , cu sprijinul Primăriei Municipiului Reghin, a organizat în premieră evenimentul „Noaptea Muzeelor”, prilej cu care a deschis oficial expozițiile etnografice „Drumul pâinii”, „Ciclul anotimpurilor”, ”Ocupații arhaice în spațiul etnocultural mureșean” și „Firul vieții”.

„Întreaga expoziție este o sinteză care încearcă să dezvăluie viața satului așa cum este ea pornind de la o analiză a ritualurilor și obiceiurilor  din zonă și a obiectelor de patrimoniu din muzeu și a considerațiilor pe care acestea le comportă. Cadrul expozițional cuprinde patru expoziții tematice care reunesc obiecte și fotografii care încearcă să ofere oportunitatea cunoașterii tradițiilor culturale locale. Este o invitație la o călătorie în creativitatea și spiritualitatea țăranului din zonele și subzonele județului Mureș. O atenție deosebită a fost acordată realizării cadrelor decorative, a realizării decorurilor  și alegerii obiectelor importante, prin vechimea, originilatitatea și diversitatea motivelor decorative. Realizarea cadrului expozițional a următit două direcții de acțiune, alcătuirea conținutului expozițional și alegerea modului de prezentare, a tehnicilor de expunere care cuprinde atât cadre statice cât și elemente dinamice și interactive”, a precizat Roxana Man, directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea”.

„Drumul pâinii”

Prima expoziție prezentată publicului a fost  „Drumul pâinii”, privitorul având parte de o imagine de ansamblu care cuprinde etape și faze parcurse puse în legătură cauzală cu gândirea magică a țăranului.

„Pâinea reprezintă  un simbol cu multiple semnificații prezent în aproape toate evenimentele din viața omului. Prin aceste simboluri  pâinea îndeplinea o funcție de comunicare, de transmiterea mesajelor în cadrul sărbătorilor de peste an și a evenimentelor importante care se petreceau în viața oamenilor.Pe lângă valoarea nutrițională, pâinea era și un obiect ritual, un dar, o jertfă ce viza comunicarea cu divinitățile protectoare. Pâinea și colacul aveau acest rol de comunicare cu strămoșii și de a media cumva contactul dintre lumea de aici și cea de dincolo. Tot acest drum al pâinii și lucrările agricole tradiționale cuprind, pe lângă munca propriu-zisă, o serie de ritualuri, de practici care aveau rolul de a asigura rezultatul final. Expoziția prezintă principalele etape ale drumului pâinii, începând cu lucrul pământului, măcinatul la moară , frământatul și coptul la cuptor”, a precizat Roxana Man.

Expoziția „Ciclul anotimpurilor” oferă publicului o o imagine și o perspectivă a relației omului tradițional cu comunitatea și cu divinitatea.

„Primul anotimp reprezentat este primăvara , printr-un obicei semnificativ în viața rurală care se desfășura în  această perioadă și anume Mărțișorul. Acesta reprezintă un obicei străvechi, arhaic, a cărui semnificație se leagă de legenda Babei Dochia care avea rolul de a contraataca forțele negative și de a aduce norocul. Al doilea anotimp expus este vara, care reprezenta pentru comunitatea rurală anotimpul cu cele mai multe activități și munci , de aceea această perioadă era foarte bogată în practici  care aveau ca scop protejarea recoltei care trebuia ferită de acțiunea forțelor negative  prin diferite ritualuri. Anotimpul autumnal este și el reprezentat printr-un obicei, o manifestare desfășurată de Sfântul Dumitru , și anume Alesul oilor, moment care prilejuia coborârea oilor de la munte și încheierea contractelor între proprietarii de oi și ciobani. Timpul  hibernal , anotimpul iarna, este reprezentată prin ritualuri care se desfășurau cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Crăciunul și Anul Nou. Noi am încercat să reprezentăm un obicei răspândit în întreaga țară și anume Colindatul. Acesta este de fapt un scenariu al morții și renașterii divinității și al timpului care cuprinde dansuri, texte și formule magice interpretate de cetele de colindători”, a spus directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea”.

Descoperirea ocupațiilor arhaice

Ocupațiile arhaice în spațiul etnocultural mureșean au făcut obiectul celei de a treia expoziții prezentate, cu aspecte legate de îndeletnicirile  pescuitului, albinăritului și al vânătorii.

„Primele ocupații ale omului  au reprezentat principalele modalități de obținere a hranei și de asigurarea existenței pe o lungă perioadă de timp. Societatea tradițională era reprezentată de îndeletniciri secundare, alături de cele principale, creșterea animalelor și agricultura.Expoziția redă pescuitul, culesul din natură, albinăritul și vânătoarea prin prezentarea uneltelor și a tehnicilor de lucru. De asemenea, expoziția cuprinde și meșteșugul olăritului, unul extrem de vechi care datează din perioada Neoliticului”, a menționat Roxana Man.

Nașterea, căsătoria și moartea

Ultima expoziție aduce în prim plan momentele importante din viața omului tradițional, axate pe cele trei momente importante, nașterea, căsătoria și moartea.

„Expoziția încearcă să reliefeze sistemul de credință, de așteptări  ale omului tradițional prin cooptarea momentelor importante din viața lui. Cursul vieții era marcat atât în mediul rural cât și în cel urban prin trei momente importante, nașterea, căsătoria și moartea, fiecare dintre acestea fiind însoțite de o serie de manifestări care aveau ca scop oferirea unor soluții și răspunsuri la unele din întrebările fundamentale ale vieții”, a declarat Roxana Man.

„Dorința de a afla cât mai multe”

Expoziția se dorește a fi  un mijloc de cunoaștere a vieții satului de odinioară, o poartă deschisă asupra obiceiurilor, ocupațiilor și nu în ultimul rând a tradițiilor culturale locale.

„Invit publicul larg să viziteze cele patru expoziții, cu siguranță le va îndrăgi. Sper să le trezească curiozitatea de a afla mai multe, acesta fiind și scopul demersului nostru expozițional, de a naște întrebări și de a stimula dorința de a afla cât mai multe.Vreau să mulțumesc în primul rând Primăriei Reghin care ne-a susținut în acest demers precum și colegilor care au muncit și s-au implicat . Pentru că suntem o echipă, avem  un crez comun, acela că niciunul dintre noi nu este mai bun decât suntem noi toți”, a  subliniat directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea”