Patrimoniul cultural, prioritate în 2018

La invitația Uniunii Democrate Maghiare din România, a venit în vizită la Târgu-Mureș Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Navracsics Tibor. Cu această ocazie a fost organizată, în Sala Mică a Palatului Culturii, o dezbatere intitulată „Patrimoniul cultural – factor de dezvoltare regională și coeziune socială”.

Gazda evenimentului a fost președintele Consiliului Județean Mureș, Péter Ferenc, iar moderatoarea dezbaterii a fost vicepreședintele executiv al UDMR pentru cultură, Hegedüs Csilla. La dezbatere au participat: Sógor Csaba (europarlamentar UDMR), Soós Zoltán (directorul Muzeului Județean Mureș), Ştefan Bâlici (directorul Institutului Național a Patrimoniului), Irina Cios (directoarea Administrației Fondului Cultural Național), și Furu Árpád (directorul de programe al Fundației Transylvania Trust).

2018 – Anul European al Patrimoniului Cultural

„Parlamentul European și Consiliul European au declarat anul 2018 Anul European al Patrimoniului Cultural. Obiectivul acestei decizii a fost să atragă atenția cetățenilor asupra patrimoniului cultural, să încurajeze cunoașterea valorilor culturale pe care le avem, precum și conștientizarea rolului important pe care îl are patrimoniul cultural în viața noastră. Ne mândrim de faptul că județul Mureș este unul dintre județele cu cele mai multe monumente și avem două situri UNESCO: Cetatea de la Sighișoara și Biserica fortificată de la Saschiz. Ne dorim ca acest patrimoniu bogat să fie păstrat, îmbogățit și valorificat” au fost cuvintele inaugurale ale lui Péter Ferenc.

Ștefan Bâlici a vorbit despre distincția Marca Patrimoniului Cultural, o iniţiativă menită să aducă în atenţia publicului valorile fundamentale europene, elementele comune de istorie şi cultură ale patrimoniului cultural care contribuie la consolidarea sentimentului de apartenenţă la Uniune şi a dialogului intercultural. În acest an, Memorialul Sighet a obținut această distincție, alături de 8 alte situri europene. „Programul Mărci ale Patrimoniului European cred că se distinge prin faptul că obligă țările care înaintează propuneri să-și regândească, să-și reevalueze patrimoniul printr-un filtru al relevanței europene în acest patrimoniu. Sigur că poate părea de la sine înțeles că întregul nostru patrimoniu este patrimoniu european, dar ceea ce statele care au aderat la acest program propun în cadrul acestui sistem de recunoaștere sunt monumente care trebuie să facă dovada relevanței pentru istoria europeană sau a unei relevanțe actuale. Ce este avantajos în acest program: se cere ca monumentele sau locurile propuse să facă dovada acestei relevanțe europene, dar în același timp să prezinte un program de acțiuni pentru descoperirea semnificației locului respectiv, pentru comunicarea acestei semnificații și pentru promovarea în acest fel a unei înțelegeri a patrimoniului cultural care depășește sfera locală, sfera culturii de grup și se adresează valorilor comune europene. Al treilea aspect care trebuie atins este capacitatea de a derula proiecte” a precizat Ștefan Bâlici.

Irina Cios a menționat că AFCN susține diversitatea proiectelor care pun în valoare patrimoniul cultural și îi încurajează pe cei cu inițiative să aplice pentru finanțare. „Atrag atenția asupra faptului că proiectele pot fi abordate din sensuri diferite. Dacă ai un proiect care se încadrează la noțiunea de patrimoniu, poți să propui un proiect de artă contemporană care să pună în valoare contextul respectiv, poți să propui o expoziție, poți să propui un proiect rezidență, un spectacol de teatru, o experiență multimedia sau o experiență de realitate augmentată” a declarat Irina Cios.

Andrei VORNICU