Destinaţii turistice, oportunităţi şi provocări pentru dezvoltarea durabilă a turismului în România

12 iunie 2018

Autoritatea Națională pentru Turism (ANT), în colaborare cu Primăria Municipiului Târgu Mureș, a organizat marți, 12 iunie, în sala mare de ședințe a primăriei, o conferință deschisă, pe parcursul căreia s-au avut în vedere avantajele competitive ale unor destinații turistice în orașele medievale ale României, oportunitățile și provocările pentru dezvoltarea durabilă a turismului românesc, cu vizarea celor mai importante monumente UNESCO din țară, precum și problemele extrem de delicate în care ne aflăm din cauza lipsei de interes pentru consolidarea unor cetăți și biserici medievale, fapt care constituie un risc crescut pentru siguranța fizică a turiștilor și trebuie rezolvate de urgență.

Biserica din Apold și cea din Hetiur se află pe lista celor care au nevoie de consolidare

S-a făcut o prezentare succintă a monumentelor istorice din județul Mureș și s-a constatat că există în zona noastră multe exemplare de biserici evanghelice fortificate construite între secolele al XIII-lea și al XVI-lea, aflate într-un stadiu precar și care necesită consolidare pentru a putea fi vizitate, precum și cetăți medievale cu aceeași problemă alarmantă: “Unele dintre aceste biserici sunt într-o stare jalnică. Se poate întâmpla oricând să cadă o țiglă în capul unui turist și atunci ce ne facem? Trebuie să fim sinceri și deschiși față de această țară atât de frumoasă, care are de suferit din cauza lipsei noastre de interes față de prezervarea ei. Noi discutăm astăzi cu entuziasm, dar primăriile și oamenii din sate trebuie să ia atitudine și să ajute la reparațiile necesare monumentelor. Problemele sunt extrem de delicate, noi suntem deschiși să aducem turiști, dar ce le oferim, ce le punem pe masă? Ei nu vin să vadă doar dărâmături și ruine, sorții de reușite sunt aproape inexistenți, dar noi încercăm în continuare să mobilizăm oamenii pentru a putea face ceva bun și de a pune pe picioare edificiile din județul Mureș, cum ar fi biserica din Hetiur, care merită consolidată”, a explicat un reprezentant al turismului din zona Sighișoarei.

Biserica evanghelică fortificată din Apold, construită în secolul al XIII-lea, este unul dintre exemplele concludente despre consolidarea căreia s-a discutat în timpul conferinței turistice, aceasta figurează pe lista monumentelor istorice din anul 2010 și se dorește a fi inclusă într-o rută a orașelor medievale cu potențial turistic.

2 milioane de lei pentru consolidarea Bisericii evanghelice din Saschiz

Biserica evanghelică fortificată din Saschiz, ridicată în 1493, face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Biserică masivă, construită din piatră de carieră, în stil gotic, este de tip sală, întărită cu 22 de contraforturi. Sala este foarte lată și lungă, iar corul este închis pe trei laturi. Turnul de apărare al acesteia are un aspect masiv și are prevăzute niveluri cu guri de tragere. El a fost construit la o distanță de circa 10 metri de sacristie. Ultimele caturi sunt ridicate din cărămidă, celelalte fiind din piatră. Transformarea sa în clopotniță s-a realizat o dată cu construirea turnului cu ceas din Sighișoara, în anul 1677. După puțin timp de la transformare, a avut loc un incendiu care l-a distrus aproape în întregime. Aspectul pe care îl are astăzi se datorează refacerii sale din anul 1832, dar necesită îmbunătățiri și reconstruire pe alocuri. Potrivit ANT, pentru această fortificație s-a reușit aprobarea unui proiect de restaurare cu accesarea de fonduri europene în valoare de 2 milioane de lei.

De asemenea, biserica romano-catolică de la Cârța, județul Harghita, construită în jurul anilor 1500 în stilul goticului târziu, are nevoie de un plan de reabilitare.

Planuri și idei pentru rutele meșteșugurilor artistice

Steliana Cojocaru, consilier al Direcției de Dezvoltare Teritorială din cadrul Autorității Naționale pentru Turism și moderatoarea seminarului, a propus câteva soluții pentru ca industria turistică din România să cunoască o ascensiune notabilă în următorii ani, rămâne de văzut și ce anume se va materializa din toate cele povestite: “Înafară de obiective, rutele pe care le propunem trebuie să fie presărate de anumite experiențe ale turiștilor, printre care se numără: festivaluri – momentan am numărat între 14 și 16 festivaluri medievale ce au loc anual în România, spectacolele obișnuite din cadrul manifestărilor istorice, târguri de produse artizanale, sărbători locale, evenimente istorice importante, obiceiuri ale culturii viței de vie, experiențe gastronomice, degustări de vinuri, drumeții, tir cu arcul, seminarii despre arta meșteșugărească, închirieri de costume tradiționale pentru o zi, tururi cicliste, expoziții de fotografii etc.

Am gândit o rută a orașelor medievale din zona Transilvaniei din care să facă parte Bistrița, Brașov, Sibiu, Sighișoara, Mediaș, Sebeș, Făgăraș și Orăștie. Am mai scris un plan cu privire la ruta celor 31 de monumente UNESCO din România care pot fi vizitate în 12 zile, dar acesta se poate ajusta în funcție de posibilități:

Traseul 1: plecarea din București, cu oprire în Râmnicu Vâlcea, unde se poate vizita Mănăstirea Horezu, cel mai mare ansamblu monastic din țară. Va urma o oprire la Sibiu, unde se pot vizita cele două biserici UNESCO, cea de la Biertan și cea de la Valea Viilor.

Traseul 2: Pornirea se va face din Sibiu, spre Hunedoara. Pe drum, se pot vizita 5 cetăți medievale.

Traseul 3: Alba Iulia e punctul de plecare înspre Maramureș și turul acesta ar dura două zile, cu vizitarea multor obiective turistice importante.

Traseul 4: Maramureș – Suceava, tot 2 zile.

Traseul 5: Suceava – Mureș, între cele două repere întâlnim atât biserici, cât și cetăți medievale.

Traseul 6: Sighișoara – Brașov – București, pe parcursul excursiei se pot vizita 3 biserici fortificate medievale, cetăți, iar totul ar dura 2 zile.

În total, în 12 zile s-ar putea vedea toate aceste obiective turistice, dar destul de fugitiv. Putem prelungi timpul călătoriilor până la o lună de zile, de ce nu?”.

44 de meșteșugari ce alcătuiesc “tezaurul uman viu” al României au refuzat colaborarea cu Ministerul Turismului

Potrivit Stelianei Cojocaru, s-a dorit implicarea unor meșteșugari autohtoni în dezvoltarea turismului, astfel că 44 de artiști români cu vârste cuprinse între 70 și 90 de ani au fost contactați pentru a le arăta turiștilor priceperea și iscusința lor în ceea ce privesc meseriile mioritice cele mai vechi, dar aceștia au refuzat categoric, astfel că s-a renunțat la această inițiativă, din păcate.

Cu toate că România are un potențial turistic ridicat, se știe că nu este suficient valorificat. Prin dezvoltarea bazei material turistice și a infrastructurii căilor de acces, am avea doar de câștigat, rămâne de văzut încotro ne îndreptăm, deocamdată suntem doar la stadiul de povești frumoase.