Share

Home / Sanatate / Carența de vitamina D, crema de protecție solară și melanom malign

Carența de vitamina D, crema de protecție solară și melanom malign

Vitaminele sunt esenţiale pentru buna funcţionare a organismului uman. Cele mai multe dintre ele nu pot fi produse endogen, adică de către noi înşine (gr. Endon = înăuntru; geneos = origine).

Se presupune că oamenii au pierdut această capacitate pe parcursul evoluţiei…

Pe această scară a evoluţiei pe care ne aflăm noi acum, reuşim să ne producem singuri necesarul de vitamină D, din alimentele consumate, prin expunere la soare.

Un aport extern pentru marea majoritate a populaţiei din România NU ar fi necesar în mod normal. În copilăria mea, în anii `70, vitamina D sau vitamina antirahitică însemna o linguriţă de ulei de peşte. Termenul medical rahitic utilizat jignitor însemna un copil sau un om nemâncat… Corecţia simplă a acestei stări se făcea prin lapte, brânză, ouă, carne, şi băi de soare, adică ştrand și mare. Care era şi partea cea mai plăcută a tratamentului. Nu face nimeni analize pentru carenţe de vitamina D3. Medicul pediatru se uita peste ochelari la toracele şi picioarele copilului. Îl pipăia în zona coastelor pentru a depista primele semne ale unei carenţe de vitamina D, un şirag de „mărgele”, şi prescria reţeta: ulei de peşte pentru corecţia imediată şi pe termen lung, mâncare mai bună şi soare.

De ce azi lucrurile stau altfel? Ce s-a schimbat atât de mult încât practic orice investigaţie medicală mai serioasă de azi să presupună şi analiza carenţei de vitamină D2 şi D3 ?

După „revoluţia” din Decembrie `89 au apărut şi la noi cremele de protecţie solară. Acum 30 de ani, potrivit unor tinere jurnaliste, se stătea la soare fără discernământ ! Vă daţi seama ? Pe vremea aceea oamenii făceau un efort să vină pe plajă la ora 6, să prindă ultravioletele, stăteau în picioare, şi se roteau ca un pui la rotisor, ca să se bronzeze frumos şi să fie sănătoşi ! Habar nu aveau că soarele, scalda şi înotul de fapt înseamnă cancer şi moarte curată fără crema de protecţie solară ! Ce viaţă periculoasă am trăit… Asta se întâmpla pe vremea când într-o clasă de liceu de 30-40 de elevi era decât un gras, de care râdea toată lumea. Pe vremea când fetele aveau talie şi arsurile de piele se tratau cu iaurt. Ei bine vremea aceea a trecut şi cu ea a trecut şi sănătatea. Azi cu tot avansul tehnologic cei din jurul nostru sunt tot mai bolnavi, tot mai debili.

Carenţa de vitamina D, sau ceea ce se dozează mai adesea D3, este strict legată de utilizarea fără discernământ a cremelor de protecţie solară. La noi acest lucru se întâmplă de „doar” 25 de ani, în vest însă există un avans serios. Acolo uleiurile de plajă şi cremele de protecţie solară sunt cunoscute şi utilizate pe scară largă de prin anii `60. De pe vremea când nu se vorbea de procesul ireversibil de încălzire globală, de rarefierea stratului de ozon. Producţia şi utilizarea cremelor de protecţie solară NU au legătură cu încălzirea globală, cu ozonul şi incidenţa cancerului de piele. Toate acestea au venit ca argumente ulterioare în favoarea unui act de comerţ, vânzarea de noi produse cosmetice.

Dar haideți să vedem începuturile, pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat.

Medicii secolului XIX încep să recomande pacienţilor aristocraţi cure heliomarine. Naturopatul elveţian Arnold Rikli, în baza unei experienţe personale, deschide în 1855 la Bled (Veldes) Slovenia, primul centru de tratament naturist, în care îşi tratează oaspeţii prin înot în apă rece, plimbări şi băi de soare în costumul lui Adam şi Eva.

Începuturile naturismului și nudismului

http://www.damijan-kuki-ambrozic.com/kategorije/bled-in-arnold-rikli/

Medicul danez Niel Finsen publică două lucrări privitoare la efectele benefice ale luminii asupra sănătaţii: „Cu privire la efectele luminii asupra pielii” în 1893 şi „Utilizarea de raze de lumină chimică concentrată în medicină” în 1896. Lumină chimică concentrată în sensul de lumină cu anumite lungimi de undă. Concluzia este că lumina are efecte benefice asupra sănătăţii. Credem că nu întâmplător această idee i-a venit unui medic danez, originar din Islanda. Aici oamenii fac mai rar băi de soare, ca atare se pot înregistra schimbări semnificative în starea de sănătate a unui om care face sau nu băi de soare. Îşi numeşte metoda fototerapie. Lucrările sale sunt traduse imediat în Germania şi Franţa. Așa apare idea de a face băi de soare nud.

Primul club de nudişti apare în Germania la Essen, 1898, urmare a curentului Nacktkultur. Imediat o reacţie şi organizare similară apare în Franţa, apoi Canada.             https://www.google.ro/search?q=nacktkultur+images&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwjm56TeyOvbAhVLxaYKHVG6AHMQ7AkISQ&biw=1097&bih=508

Dr. Niels Ryberg Finsen primeşte în 1903 în semn de recunoaștere a contribuției sale la tratamentul bolilor, în special lupus vulgaris, cu radiaţii de lumină concentrată, Premiul Nobel pentru Medicină . Se consideră că a deschis o nouă cale pentru ştiinţa medicală. Un grup statuar ridicat în memoria lui fixează sugestiv ideea sa. Acesta înfăţişează un bărbat gol, flancat de două femei goale. Memorialul se intitulează împreună spre lumină…

https://www.google.ro/search?ei=BCUvW__MA-fF6QS45rawAQ&tbm=isch&q=rudolph+tegner+mod+lyset&oq=&gs_l=

Dr. Richard Kuch produce în 1904 o prima lampă cu ultraviolete, destinată tratării tuberculozei pielii, şi altor boli de piele, utilizată terapeutic dar şi preventiv, inclusiv în săli de înot. Este lansată comercial în 1907 sub numele Original Hanau.

De aici şi ideea aparatelor de bronzat, produse ulterior pe scară largă.

Coco Chanel se bronzează şi îşi arde pielea într-o binecuvântată zi de vară, pe iahtul Ducelui de Westminster, la Cannes, într-o croaziera pe Riviera Franceză, în anul 1925. Aspectul ciocolatiu plăcut al pielii şi faima creatoarei vestimentare lansează o modă.

Vedeta mulatră Josephine Baker (nume de scenă), produce senzaţie în 1927 cu spectacolul ei de revistă Vânt de nebunie, la Paris, prin ţinuta şi culoarea pielii.

https://www.google.ro/search?q=josephine+baker+black+pearl&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwjznfvFwuvbAhXiIJoKHTaZC_IQiR4IrgE&biw=1097&bih=508

Supranumită „Black Pearl”, „Bronze Venus”, „Creole Goddess”, împreună cu Coco Chanel conferă o deschidere şi apreciere pentru pielea bronzată, creolă. Apare imediat preocuparea pentru băile de soare, şi  bronzare. Până la momentul respectiv pielea albă era un semn de superioritate, chiar nobleţe, distincţie impusă în societate prin faptul ca cei bogaţi nu trebuiau să muncească în soare, pe când cei săraci, îşi luau porţia de sănătate zilnic…

Creatorul de modă Jean Patou valorifică imediat această tendinţă, produce şi lansează în 1927 Huile de Chaldée, prima loţiune de plajă din lume. Apoi apar Delial Ungunet 1933, Ambre Solaire de l`Oreal 1936, Gletscher Crème 1938 şi Coppertone girl şi Bain de Soliel 1950. Găsim aici două tendinţe care se amestecă: protecţie solară, dar şi preocupare pentru bronzare, adică pentru a înlesni procesul de bronzare, pentru a-l uniformiza. Mai ales că în anii `50 apare și costumul de baie făcut să încapă într-o cutie de chibrituri, bikini.

https://www.google.ro/search?q=bikini&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwidseWyyuvbAhXECywKHQgoBSIQiR4I0gE&biw=1097&bih=478

În 1960 apar primele produse autobronzante.

In 2003 apare o revoluţie în procesul de bronzare. „Bronzarea organică” prin pulverizare cu DHA, adică dihidroxiacetonă. Metoda este similară cu un proces de vopsire industrial: exfoliere, aplicarea soluţiei cu un pistol special, uscare. O metodă descrisă ca fiind organică şi sigură pentru bronzare…

În 2009 apare un implant de bronzare, care garantează 6 luni de bronz constant. Potrivit producătorilor implantul numit Melanotan înegreşte pielea, imitând rezultatul expunerii la soare, fără riscurile pe care le presupune aceasta… Dar asta nu e tot. De asemenea, creşte secreţia de melanină, accentuează libidoul şi reduce pofta de mâncare. Senzaţional !

Ştiinţa medicală, farmaceutică şi cosmetică îşi continuă marşul victorios iar în 2014 apare prima soluţie de protecţie solară buvabilă, cu dublă plajă de vânzare: pentru protecţie solară, sau pentru facilitarea acţiunii de bronzare, desigur în perfectă siguranţa, doar în acest mod…

Concluzia noastră este că omul a ales o cale profund greşită pentru a-şi menţine frumuseţea şi sănătatea, mai aproape de industria farmaceutică şi cosmetică, decât de natură. De ce ? Din pricina dezinformării, care azi poate manipula mai bine decât ieri, prin lipsa unor cunoştinţe temeinice care se dobândesc în familie şi în şcoală, despre cine suntem şi cum ar trebui să trăim în armonie cu natura.

Cel mai important argument al producătorilor şi vânzătorilor de creme de protecţie solară rămâne riscul de a face melanom.

Melanoma pictures

Ei bine dacă cercetaţi faptele o să observaţi că lucrurile nu stau deloc aşa.

Incidenţa melanomului creşte cu latitudinea. În ţările mediteraneene sunt diagnosticate anual 3… 5 cazuri noi la 100 de mii de locuitori. Iar în ţările nordice 12…17, chiar peste 20 de cazuri la suta de mii de locuitori. În mod evident expunerea la soare din pricina climei şi evident a vestimentatiei, este mai ridicată în Franţa sau Italia decât în Norvegia sau Danemarca, dar incidenta melanoamelor este invers proporțională…

Densitatea populaţiei nu poate fi un argument în favoarea unor aprecieri statistice eronate din acest punct de vedere. Astfel densitatea populației în Italia este pe aproape cu cea din Germania sau Marea Britanie. Dar în Italia avem o rată de incidenţă de 13,5 persoane diagnosticate cu melanom la 100 de mii populaţie. Sunt mai puţine cazuri de cancere de piele decât în Germania unde avem 15,3 la 100 de mii, sau Marea Britanie 18,6 la 100 mii. Idem Portugalia şi Danemarca, care au densităţi apropiate, dar diferenţe foarte mari în ceea ce priveşte incidenţa cancerelor de piele. Portugalia a avut o rata de 7,5 la 100 de mii, iar Danemarca 22 la 100 de mii. La extreme se situează: Albania cu 1,5; Bosnia-Herţegovina cu 2,7 şi Grecia 3,8 comparativ cu Finlanda 19,9; Norvegia 26,6 şi Elveţia 26,8. Statistici oficiale în anul 2012.

Poate unii vor argumenta că norii şi uneori zăpada pot creste iradierea cu raze UV prin reflexie şi, sau refracţie. Este adevărat că zăpada poate creşte iradierea UV cu 30…80%, dar populaţia ţărilor nordice nu umblă în slip pe zăpadă, pe de o parte, iar pe de alta, este comasată de regulă în oraşe, unde este ceva mai putină zăpadă iarna decât în Bucureştiul D-nei Firea. Pe de altă parte şi iarba, şi apa, şi nisipul cresc dozele de radiaţie UV, cu 6, 10, până la 25%. În condiţiile în care în Franţa, Italia şi Portugalia lumea umblă în haine lejere vara, şi gradul de expunere la soare este cu mult mai mare decât în ţările nordice. Ca să dăm doar un exemplu în Danemarca media temperaturilor în August este de 15 grade, cu un indice UV 4,7.

https://www.infotour.ro/ghid-turistic/danemarca/copenhaga/informatii-practice/

În schimb, în Portugalia avem temperaturi medii de 38 de grade cu un indice UV de 9 .

În toate aceste ţări trăiesc în majoritate oameni care aparţin unei populaţii cu fenotip de piele 1, 2 şi 3, adică piele albă, până la medie, ochi de culoare deschisă până la ochi de culoare închisă, păr blond până la şaten. Fenotipul 4 de piele, adică piele maronie, ochi de culoare închisă, păr închis sau şaten este întâlnit mai puţin în ţările europene. El se regăseşte în Nordul Africii. Sigur că riscul de a face cancer de piele şi melanom este dependent de fenotipul de piele. Spre exemplu în S.U.A. albii au un risc de 1 la 40, hispanicii de 1 la 200 şi afro-americanii de 1 la 1.000. Dar asta in cazul unei doze identice de radiaţie UV. Ori radiaţia UV în ţările nordice este mult mai mică decât în ţările mediteraneene.

Este demonstrat faptul ca radiaţiile UV sunt mai puternice pe măsură ce ne apropiem de Ecuator. Cu toate acestea incidenţa cancerelor de piele este mai ridicată cu cât creşte latitudinea.

La fel stratul de ozon este mai dens în zonele nordice şi mai rarefiat în zonele sudice. Excepție Polul Nord unde avem populație redusă, pentru care nu am găsit statistici în acest sens.

În ceea ce priveşte rarefierea stratului de ozon, lucru raportat oficial în anii `85, din 2000 se vorbeşte despre refacerea parţială a stratului de ozon.

https://www.google.ro/search?q=refacerea+straturlui+de+ozon+imagini&oq=refacerea+straturlui+de+ozon+imagini&aqs=chrome..69i57.14347j1j4&sourceid=chrome&ie=UTF-8

Acest lucru însă nu pare să aibă vreo influenţă asupra ratei de creştere a cancerelor de piele. Odată cu refacerea stratului de ozon nu s-au înregistrat mai puţine probleme în acest sens.

Dozele de radiaţie UV cresc cu cat razele soarelui cad mai aproape de verticală, si asta se întâmpla mai aproape de Ecuator, în mod evident.

Cu toate acestea incidenţa cazurilor de cancere de piele şi inclusiv melanoame, este mai ridicată cu cât ne depărtăm de Ecuator…

Un caz special în emisfera sudică îl reprezintă Australia şi Noua Zeelandă, care au cele mai multe cazuri de cancere de piele, şi inclusiv de melanoame, unde rata de creştere a acestei probleme oncologice este cea mai mare, în pofida faptului că folosesc creme de protecţie solară de mai bine de 40 de ani. Punem acest lucru pe seama faptului că acolo avem populaţie albă, relativ recent instalată, fără o adaptare serioasă la condiţiile de mediu, şi cu un stil de viaţă occidental. Spre deosebire de ei, populaţii cu expunere similară, sau mai mare, Japonia şi China au cele mai reduse cazuri de melanom, iar rata de creştere anuală este extrem de mică.

Cu toate că acum utilizarea de creme de protecție solară este o obișnuință în țările considerate civilizate, incidența cancerului de piele crește. Rata pentru toate cancerele este de 1,8 mai mare în țările dezvoltate, faţă de cele în curs de dezvoltare sau sărace, iar pentru melanoame ratele sunt de trei ori mai mari în țările dezvoltate. Melanoamele sunt a treia cea mai frecventă formă de cancer la femeile în vârstă de 20-39 de ani și a doua la bărbații de aceeași vârstă. Din 1930 s-a produs o creștere de 20 de ori a incidenței melanoamelor (practic o persoană din 50). Din 1970 până în 2009 incidența melanoamelor a crescut de 8 ori la femei tinere și de 4 ori la bărbați tineri.

Constatările statistice relevă faptul că melanoamele sunt mai răspândite la funcționari, clerici și profesori, persoane care prin statutul lor profesional sunt private de o expunere mai îndelungată la soare.

În aceste condiţii punem întrebarea firească: unde e logica acestor producători de creme de protecţie solară și a jurnaliștilor care le promovează produsele ? De ce insistați sa ne ungem cu creme de protecție solară la umbră, după fiecare scaldă, la munte şi la schi, ba chiar și când conducem maşina? Nu cumva grija dumneavoastră exagerată este doar o componentă psihologică a unui act de comerţ?

Cu amuzament trebuie să constatați că unii dintre promotorii nevoii stringente de a utiliza creme de protecție solară de la primele raze de soare din primăvară, sunt de acord că o cremă de protecție solară cu indice 15 oprește absorbția de radiație ultravioletă în proporție de 94%, dar recomandă pentru început creme cu indice 50, și apoi nu mai puțin de 20 ! Răsfoind paginile Internetului găsești și opinii corecte, că un indice 8 este deja unul care pune probleme nivelului de producție în piele a vitaminei D, dar se trece rapid peste acest subiect. Mai este menționat în treacăt și faptul că antichitatea a utilizat ulei de măsline, care are un factor natural de protecție 4… 6, și care asigură o hidratare și hrănire a pielii, un bronz natural durabil și frumos.

https://www.google.ro/search?tbm=isch&sa=1&ei=ZTQvW962I8LmswGB1pzoAQ&q=fresce+pompei+imagini&oq=fresce+pompei+imagini&gs_l=img.3…0.0.0.184572.0.0.0.0.0.0.0.0..0.0….0…1c..64.img..0.0.0….0.WOV02im_hjU

Menţionăm că un indice SPF 6 absoarbe 87,5 % din radiațiile UV. Dar acum acest lucru nu mai este suficient!

Ei bine grație acestor recomandări insistente care au venit la început din zona medicală, avem astăzi printr-un efort comercial susținut o carență de vitamina D, care a devenit o reală problemă de sănătate și socială. Dar nu vă impacientați: aveți acum la dispoziție medicamente și suplimente cu vitamina D, D2 si D3 ! Și iată cum lanțul comercial se închide: cumpărați și utilizați creme de protecție solară, cu indice cât mai mare, cât mai rezistente la apă și transpirație, și apoi în drum spre casă de la plajă, treceți și pe la farmacie și luați niște D3. Pentru sănătatea dumneavoastră!

Aflam din presă și un alt motiv pentru care aveți neapărată nevoie de creme de protecție solară: distrugerea iremediabilă a pielii din pricina expunerii îndelungate la soare, fapt care produce riduri adânci „ca niște brazde de plug”. Evident că orice exces este nociv. Desigur că lipsa de îngrijire poate lasă urme ale trecerii timpului. Dar cele mai brăzdate fețe, cei mai afectați obraji pe care i-am văzut sunt tocmai a acelor persoane care au făcut exces de cosmetice, de farduri, de diverse creme de față, de zi, de noapte, de trei ceasuri rele, etc.

Cum şi de ce a prins atât de bine, atât de tare, această modă a utilizării cremelor de protecţie solară ? De ce fumătorii nu par a fi speriaţi de nocivitatea obiceiului lor, care le şubrezeşte în mod cert sănătatea, şi de multe ori chiar îi omoară de-a binelea ? Pe când populaţia care se duce la plajă, utilizează aproape fără excepţie creme de protecţie solară, din momentul în care s-au dezechipat, ei şi familiile lor ? Dacă ne luăm după reclame şi pledoariile în favoarea cremelor de protecţie solară, am putea crede lesne că suntem mai expuşi la riscuri daca mergem la plajă şi ne bronzăm fără protecţie, decât dacă fumăm… Ambele categorii sunt vizate de comercianţi. Însă consumatorii de tutun fac glume pe seama avertizărilor. Iar consumatorii de creme de protecție solară aplică orbeşte tot ceea ce li se serveşte în media. Explicaţia probabil rezidă  în faptul că încălzirea globală este un fenomen cert, resimţit de toată lumea. Acest lucru dă credibilitate prin extensie celorlalte afirmaţii, care fie sunt exagerate, fie sunt pur şi simplu eronate. Apoi fumatul creează dependenţă. Cremele solare nu. Dar gestul de a avea grijă de tine într-o lume nebună, care tinde să te abuzeze în toate felurile, poate însemna un gest de auto-afecţiune, de iubire, în condiţiile în care tot mai puţini oameni sunt dispuşi să ţi-o ofere gratuit… Apoi acest lucru aduce în subsidiar un plus de stimă de sine. Gestul de a utiliza crema de protecţie solară este şi un mijloc de comunicare, de afecţiune pentru iubită, soţie, copii. Lucruri fireşti, care au prins. De aici şi până la starea generalizată de hipovitaminoză de vitamina D nu mai este decât un pas: perseverenţa. An după an, sezon după sezon, grijă peste grijă pentru pielea dumneavoastră, totul se traduce într-un colaps al producţiei de vitamina D şi indirect al sistemului imunitar.

Vitamina D este esențială sănătății. De fapt, vorbim despre vitaminele din grupul D, un grup de substanțe liposolubile, înrudite chimic cu sterolii. Sunt produse în piele din provitamine (steroli Δ5,7 nesaturați) prin iradiere UV.

Vitamina D2 (ergocalciferol) derivă din ergosterol, iar vitamina D3 (colecalciferol) din 7-dehidrocolesterol, ambele formându-se în piele, sub acțiunea luminii solare. Colecalciferolul (vit. D3) este transformat enzimatic în ficat și rinichi în 25-hidroxi-colecalciferol, urmată de hidroxilarea la 1α,25-dihidroxi derivat, forma activă a vitaminei în organismul uman, unde acționează asemănător unui hormon. Dacă expunerile la lumină solară sunt suficiente, administrarea de vitamină D prin hrană nu este necesară.

Uleiul din ficat de cod este bogat în vitamina D3, iar întregul complex apare în carnea de hering, gălbenuș de ou, unt, brânzeturi, lactate, ficat și plămân de animale.

Vitaminele D sunt necesare pentru absorbția calciului  și mineralizarea oaselor, modularea dezvoltării celulare (proliferare, diferențiere, apoptoză), implicare în funcțiile imună și neuromusculară, micșorarea stărilor inflamatorii. Deficiența principală, generată de o absorbție slabă și reîncorporare insuficientă se manifestă la copii (ricketsia) și la adulți prin osteomalacie, prin micșorarea rezistenței mecanice și malformații ale oaselor. Ricketsiile se tratează prin expunere la soare și administrare de vitamine D.

Receptorul vitaminei D apare în numeroase grupe de celule în afara celor din intestinul subțire, rinichi și oase, participanți direcți la homeostazia calciului, iar elemente de răspuns la receptorul vitaminei D apar în câteva sute de gene, gene implicate în numeroase procese celulare fundamentale. De aici caracterul ei pleiotropic, care s-ar traduce prin capacitatea de a condiționa apariția concomitentă a mai multor raspunsuri (gr. pleion = mai mult si tropos = mod) – de fapt caracterul structurii secosteroidice – și efectele asupra carcinogenezei, funcției imune, bolilor autoimune și afecțiunilor cardiovasculare, în general prin inhibarea proliferării celulare.

Compușii secosteroidici acționează asupra proliferării celulare prin efecte asupra progresiei ciclului celular, diferențierii și apoptozei, fie direct (asupra transcrierii genelor care reglează dezvoltarea celulară), fie indirect, prin interacțiuni cu regulatori transcripționali sau sisteme de semnalizare celulară.

Deficiența de vitamină D determină hiperplazia glandelor paratiroide. Astfel, vitamina D și unii derivați devin utili în tratamentul hiperplaziei paratiroidei și a hiperparatiroidismului asociat insuficienței renale cronice. Proprietățile antipsoriatice ale secosteroizilor se datorează efectelor de reducere a proliferării și de promovare a diferențierii keratinocitelor, precum și acțiunii imunomodulatoare.

De asemenea deficiența de vitamină D este prevalentă la pacienții cu artrită reumatoidă și este direct legată de gravitatea bolii.

Vitamina D interacționează cu unii factori de transcripție (receptor androgen și estrogen, factor de dezvoltare asemănător insulinei, factor de transformare β, receptorului epidermal al factorilor de dezvoltare, semnalării Wnt/β-catenină/TCF) cu diferite grade de responsivitate.

Astfel se explică efectele anticanceroase (colorectal, sân, prostată) ale calcitriolului și efectele de retardare a dezvoltării tumorale prin inhibiția angiogenezei.

Deficiențele de vitamină D (aport alimentar insuficient, slabă expunere la soare) constituie un factor de risc pentru cancerele de sân, colon și prostată, iar vitamina are un efect anticanceros prin modificări ale dezvoltării celulare, a apoptozei, diferențierii, angiogenezei, invaziunii tumorale, potențialului metastatic și statusului imun.

Întrucât vitaminele D se depozitează în ficat, supradozarea poate conduce la hipervitaminoze, cu perturbări în metabolismele calciului și ionului fosfat, anorexie, poliurie, aritmii cardiace, creșterea riscului de litiaze. De aici necesitatea utilizării atente ca supliment alimentar.

Doza zilnică recomandată este de 600 UI (unităţi internaţionale).

1 mcg (microgram) = 40 UI. Pragul de toxicitate pentru vitamina D este de 10 000 – 40 000UI/zi. De aici derivă și un semn de întrebare asupra protocolului terapeutic Coimbra, pentru tratarea sclerozei multiple doar prin utilizare de suplimente cu vitamina D, și unde dozele indicate sunt de 60.000 UI/zi, mult peste pragul de toxicitate. Încă nu am văzut un RMN curat pentru un pacient din România, care a urmat acest protocol. Dacă cumva greșesc îi rog pe cei în măsură să mă corecteze.

Potrivit experienței noastre 10.000 Ui/zi este o doză utilă și suficientă.

Ulei din ficat de pește 10 000UI/100g;

Carne de pește gras 760 UI/100g;

Ciuperci comestibile 446 UI/100g;

Tofu 1570 UI/100g;

Lactate 950 – 1100 UI/100g;

Ou fiert 870 UI/100g;

Pentru persoanele care au serioase probleme de sănătate, care presupun un regim de cruțare, sau care optează pentru alimentație vegană sau raw-vegană recomand consumul de polen crud de albine.

Polenul crud conţine provitamina D în ambele forme D2 și D3. De fapt conține vitaminele și provitaminele A, tiamină, riboflavină, niacină, piridoxină, cianocobalamină, acid pantotenic, vit. C, f, d, E, H, K, PP, acid folic, colină, inozitol, rutin.

Ca suplimente alimentare pentru vitamina D este de preferat utilizarea de concentrate din ulei de pește. Un produs de calitate mai slabă, utilizat în Canada și Europa de Nord pentru fortifierea produselor lactate ieftine, se obține din lanolina lânii de oaie, extrasă cu solvent și saponificată. Din această lanolină brută se extrage colesterolul, care se purifică și supune unor sinteze cu obținere de γ-dehidrocolesterol (pre-vitamina D3), din care prin iradiere se obține vitamina D3 (colecalciferol). Produsul rămâne însă impurificat cu izomeri rezultați la iradiere.

Vă mulțumim dacă ați avut răbdare sa citiți până aici!

Veți utiliza și vara aceasta minunatele creme de protecție solară?

Gabriel-Silviu AOŞAN

P.S. Am scris acest articol în 2016 după ce am observat ani de zile dozările de vitamină D din analizele pacienților care ni se adresează, în primul rând pentru tratarea sclerozei multiple (Melidava). Dar am ezitat să-l public pentru că la vremea respectivă ar fi fost o prea mare noutate. Cel puțin așa a fost considerat de către toate persoanele cu care m-am consultat. Azi însă sunt mai multe voci care susțin lucruri similare, inclusiv medici si savanți de renume.

Mulțumiri pentru documentare domnului dr. ing. Ștefan Brăgărea.

Bibliografie:

  1. Nutrition Reviews vol. 66 Suppl. 2 51:116-124.
  2. Indian J Pharmacol. 2011 Apr. 43(2):113-120.
  3. Anticancer Effects of Vitamin D – Gotoper.com.

4.Ther Adv Endocrinol Metab 2012 Dec 3(6): 181-7.

  1. Liu ZJ, Herlyn M. Melanoma. În:DeVita VT Jr, Hellman S, Rosenberg SA, eds.

Cancer: principles and practice of oncology. 7th ed.Philadelphia: Lippincott, Williams & Wilkins, 2005:1745-1824.

  1. Albertini MR, Longley J, Harary PM, et al. Cutaneous melanoma. În: Chang AE, Ganz PA, Hayes DF,eds.Oncology-an evidence based approach. New York: Springer, 2006:1073-1092.
  2. Burmeister BH, Smithers BM, Poulsen MG. Skin and melanoma cancer. În: Pollock RE, ed.UICC Manual of oncology. 7thed. New

York: Wiley & Sons, 1999:325-340.

  1. Marchesi L, Sena P, Berti EF. Carcinomi cutanei. În: Bonadonna G, ed.

Oncologia medica, 7ma ed. Milano: Masson, 2003:741-750.

  1. Hegge PU, Gause B. Skin cancers and melanoma. În: Abraham J, Allegra CJ, Gulley J, eds.Bethesdahandbook of clinical oncology.2nd ed. Philadelphia: Lippincott, Williams & Wilkins, 2005:283-307.
  2. Wagner WR Jr, Casciato DA. Skin cancers. În: Casciato DA, ed.

Manual of clinical oncology. 5th ed. Philadelphia: Lippincott, Williams& Wilkins, 2004:355-358.

  1. Corona R, Mele A, Amini M, et al. Interobserver variability on the histopathologic diagnosis of cutaneous melanoma and other pigmented skin lesions.J Clin Oncol.

1996;14(4):1218-1223.

  1. Farmer ER, Gonin R, Hanna MP. Discordance in the histopathologic diagnosis of melanoma and melanocytic nevi between expertpathologists.Hum Pathol

1996;27(6): 528-531.

  1. UICC/AJCC-Cancerele pielii. În: Robin LH, Wittekind Ch, eds.

TNM-clasificarea tumorilor maligne. Ed. a 6-a (2002). Editura

Ministerului Sănătăţii, 2005:123-130.

 

Share

2 comentarii

  1. Prefer sa am carenta de vitamina D si sa fiu alb, decat sa stau ore intregi in soarele puternic fara sa fac nimic pana ma apuca durerea de cap ca sa mi se faca pielea de culoarea unui c….t si sa mi-o parlesc Cat priveste o vacanta la mare, activitatile sunt mult prea variate si placute si exista atat de multe feluri de a te distra, incat e pacat sa iti irosesti timpul stand sa te prajesti la soare toata ziua.

  2. Tin sa te anunt ca pielea bronzata este respingatoare si scarboasa, iar fiecare om care se bronzeaza intentionat uraste cum l-a lasat natura si culoarea cu care s-a nascut. Bronzatul este pentru cei care isi doresc sa se fi nascut mulatri sau pentru mintile slabe fara respect de sine. Stau si eu bine sa ma gandesc, este chiar asa de rau sa ai pielea alba (care este atat de nobila si frumoasa cu care noi ar trebui sa fim mandri) incat sa iti omori pielea pentru a capata o culoarea neagra/portocalie? Tu stii ca din cauza modei bronzului 1 persoana moare la fiecare 50 de minute in America? Si stii ca e de ajuns sa te expui la soare 30 de minute pe zipentru a asigura organismului necesarul de vitamina D fara sa te faci tuciuriu si sa te prajesti ca in tigaie la soare? Si stiai ca sunt atatea alimente de unde poti lua vitamina D?

    Normal ca in tarile nordice sunt mai multe cazuri de cancer de piele in timp ce ei au pielea foarte alba si nu sunt la fel de rezistenti ca mediteraneeni si cu incalzirea globala anotimpurile s-au schimbat enorm si ca in tari precum Suedia si Danemarca exista o boala a solarului. Cautand femei suedeze pe google, am remarcat o multime parlite la solar.

    Asta mi se pare o propaganda conform careia noi trebuie sa ne schimbam culoarea pielii, nu este bine cum ne-a lasat natura, ca nu este frumoasa pielea alba.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Corneliu Florin Buicu (PSD): “Primele 300 de noi ambulanțe, distribuite către serviciile de urgență din țară!”

Primele 300 de noi ambulanțe au început să fie distribuite din data de 10 decembrie …

Share
Share