ROBOR, un barometru al labilității societății românești

Instabilitatea politică și inflația sunt printre cauzele principale ale creșterii ROBOR, apreciază analistul economic Mircea Coșea. El nu e însă de acord cu afirmația de săptămâna trecută a viceguvernatorului BNR Liviu Voinea, care susținea că nivelul ROBOR este acolo unde ar trebui să fie, și are o evoluţie normală. Coșea a mai opinat că ROBOR-ul va crește, neexistând deocamdată niciun element care să conducă spre scăderea acestui indice. Ideea sa este însă contrazisă de directorul de tranzacționare al firmei Goldring, Dragoș Meszaros care, mai optimist, afirmă că, spre final de an, creșterea ROBOR se oprește și inflația va scădea în România.

Creșterea constantă în ultimele luni a ROBOR, sau dobânda de pe piața interbancară, aplicată creditelor în lei, e un semnal de alarmă atât pentru investitori cât și pentru persoanele fizice care vor să se împrumute. Analistul economic Mircea Coșea a explicat că în mod normal ROBOR crește atunci când cererea pentru creditarea în lei este mai mare, influențând și nivelul dobânzilor bancare. Însă în România, subliniază analistul, în mecanismul bancar au intervenit doi factori perturbatori, respectiv instabilitatea politică și inflația: ”Asistăm la o creștere a inflației, adică a prețurilor la măfuri și servicii, creștere care are mai multe cauze, printre ele mărirea salariilor și a pensiilor. Mai este și o cerere naturală pe care o are industria, pentru importul unor bunuri de capital, pentru investiții, care au crescut în ultima perioadă. La fel, la bănci, această inflație a dus la o creștere a prețurilor creditului, deoarece această instabilitate politică duce la o lipsă de predictibilitate, băncile se așteaptă ca unii oameni care au luat credite să fie în imposibilitatea returnării lor, iar acest risc le determină să-și ia o marjă de siguranță, mărind dobânda la creditele în lei”, a precizat Coșea.

Este ROBOR acolo unde trebuie să fie?

Potrivit viceguvernatorului Băncii Naţionale a României Liviu Voinea, nivelul ROBOR este acolo unde ar trebui să fie, și are o evoluţie normală, dar până la un anumit punct. El și-a exprimat săptămâna trecută, într-o conferință de presă, speranța ca acest indice interbancar să nu mai crească, din cauza impactului pe care l-ar putea avea asupra capacităţii de onorare a datoriilor pentru companii şi populaţie. În această privință, Mircea Coșea nu se declară de acord cu Liviu Voinea, subliniind că nivelul ROBOR nu este, de fapt, acolo unde ar trebui să fie.

”Da, din punct de vedere macroeconomic, ROBORUL poate că e bine, dar soarta celui care a luat credit nu mai e acolo unde trebuie să fie petru că el este obligat, la fiecare credit luat, să plătească o dobândă mult mai mare, deci întreaga lui siguranță financiară se destramă. Și atunci aș spune că cei de la Banca Națională n-ar trebui să folosească astfel de termeni aproape cinici la adresa omului de rând care, cu un ROBOR de aproape 4,4 sau 5, cât o fi, nu poate să mai facă față. Pentru că ROBOR-ul eu sunt convins că va crește, neexistând deocamdată niciun element care să ne ducă la ideea scăderii acestui indice, din contră”, este convins Coșea.

Spre finele anului, creșterea ROBOR se oprește și inflația scade

Dacă Mircea Coșea crede că ROBOR-ul va crește și pe viitor, Dragoș Meszaros, directorul de tranzacționare al firmei Goldring crede că, dimpotrivă, la finalul acestui an, creșterea ROBOR se oprește și inflația scade. Mai optimist, Meszaros susține că, după vacanță, această tendință se va opri iar ROBOR și inflația se vor ”întâlni la mijlocul drumului”. ”Eu cred că în luna iulie va fi un maxim al inflației, după care, încet, începând din august, o să vedem inflația scăzând puțin și, o dată cu asta și dobânzile la ROBOR să se tempereze undeva în jurul lui 4 – 4,5 % până spre sfârșitul anului”, susține Meszaros, care nu crede că ne aflăm în situația crizei din 2007. ”

Trebuie să ținem cont că inflația trebuie acoperită dintr-o creștere a dobânzilor care, în momentul de față sunt mai mici decât inflația. Aceasta, la sfârșitul lunii mai, potrivit ultimelor date furnizate de Statistică, era undeva la 5,4 la sută, iar ROBOR acum e la 3,39. Deci este o diferență între rata inflației și rata dobânzii la credite și la împrumuturi. Cred că ele ar trebui să se egalizeze, inflația cu rata dobânzii, să ajungă, cât de cât la un echilibru. Dacă inflația începe să se tempereze din luna august, mai crește un pic ROBOR-ul undeva către 4 la sută iar eu zic că de acolo, cele două, dobânzile cu inflația ar trebui să se apropie”, prevede Meszaros.

Ce ar trebui să facem când luăm un credit

Analistul Mircea Coșea atrage atenția că dacă cel care a luat deja credit nu prea mai are ce face, cel care însă intenționează să se împrumte de la bănci va trebui să fie foarte precaut la contractul pe care îl face cu banca, pentru că, susține analistul, intrăm într-o perioadă  în care dobânzile vor crește. ”Astfel omul trebuie să-și aleagă contractul care îi convine, de regulă să se onsulte în prealabil cu un specialist și să fie atent la ce e scris acolo, inclusiv unde sunt literele mici, pentru că această dobândă variabilă poate fi o capcană”, concluzionează Coșea.

La rândul său, reprezentantul Goldring, Dragoș Meszaros sfătuiește ca, pentru propria lor siguranță și protecție, persoanele fizice care doresc un credit cu dobânzi mai reduse vor trebui să  ofere garanții, mobiliare sau imobiliare, susține Iar firmele, dacă vor să se împrumute avantajos, în condițiile creșterii constante a ROBOR, sunt sfătuite să aibă un grad de îndatorare cât mai mic, de preferat sub 50%, susține Meszaros.

”Ca persoană fizică, în primul rând m-aș uita care ar fi dobânzile, depinde de banca în care intru. Dacă e un credit de nevoi personale, adică pe termene destul de lungi, aș lua un credit cu ipotecă, pentru că o dată ce și banca are un gaj, dobânda scade foarte mult. Fără niciun gaj, doar pe adeverința de salariu, dobânda e cu 4-5 procente mai mare. Iar la persoanele juridice, contează foarte mult gradul de îndatorare pe care îl are compania respectivă. Dacă gradul de îndatorare se apropie de 60-70%, băncile, de obicei, cer niște garanții în ipoteci, în spațiile pe care le deține, în pământuri, birouri, clădiri”, opinează Dragoș Meszaros.

V. OANCEA