Share

Home / Consiliul Judetean Mures / FOTO: Bijuterii arhitecturale în administrarea Consiliului Județean Mureș (I)

FOTO: Bijuterii arhitecturale în administrarea Consiliului Județean Mureș (I)

Consiliul Județean deține în patrimoniu unele dintre cele mai valoroase, din punct de vedere architectural, edificii din județ, mare parte a acestora deschise publicului mureșean și turiștilor români și străini. Din patrimoniul județean am ales să vă prezentăm două bijuterii ale stilului arhitectural Secesssion – Palatul Administrativ și Palatul Culturii, una dintre cele mai rafinate clădiri ridicate în stil baroc din Tîrgu Mureș – Palatul Toldalagi, și două castele nobiliare maghiare – Ugron de la Zau de Câmpie și Bornemisza de la Gurghiu.

 

Palatul Administrativ, bijuterie a arhitecturii Secession

 

Reper al arhitecturii Secession din Tîrgu Mureș, Palatul Administrativ este printre edificiile care definesc astăzi vizual municipiul. Concepută în anul 1905 din iniţiativa primarului Bernády György, clădirea s-a dorit a fi un simbol al prosperităţii oraşului, care în acea perioadă ajunsese de la 10.000 la aproximativ 29.000 de locuitori.

Istoria vorbeşte despre piatra de temelie, pusă în vara anului 1906, în partea de sud a clădirii, alături de care au fost aşezate câte un exemplar din fiecare monedă de aur aflată în circulaţie în acea epocă. Şi vorbeşte şi despre dezbaterile prelungite care au precedat construcţia. Bernády György îşi făcuse cunoscută intenţia de a construi o nouă Primărie încă din 1903, dar proiectul a fost aprobat doar în mai 1905, când a şi fost lansat concursul de proiecte. Din cele 14 proiecte primite, câştigător a fost cel al arhitecţilor budapestani Komor Marcell şi Jakab Dezsö, care însă au avut obligaţia de a include în acesta părţi din alte patru proiecte cumpărate.

Primarul de atunci a argumentat, în favoarea construcţiei, că lucrările vor fi executate doar de meşteri localnici, iar banii oraşului nu vor ajunge la străini. Aşa s-a şi întâmplat, inginerul Csiszár Lajos câştigând licitaţia contractului pentru suma de 437.000 de coroane de aur. La încheierea plăţilor, suma a ajuns la 700.000 de coroane de aur. Lista cu numele celor care au lucrat la realizarea construcţiei apare, de altfel, pe placa de marmură amplasată în holul principal al Palatului.

Planurile ambiţioase ale primarului nu s-au oprit aici, la doar cinci ani distanţă fiind începută construcţia Palatului Culturii. Încă o clădire asemănătoare, destinată Teatrului, ar fi trebuit să împodobească piaţeta, dar declanşarea Primului Război Mondial a zădărnicit planurile lui Bernády György.

Clădirea are un plan dreptunghiular, compus din patru corpuri dispuse în jurul unei curţi interioare. Cele dinspre est şi vest au trei etaje, iar cele dinspre nord şi sud doar două. Arhitecţii si-au concentrat atenţia asupra faţadei de est, asimetrică, datorită turnului cu orologiu. Faţada principală, dinspre est, are corpul central bine articulat, fiind subliniat de un portic robust cu o largă terasă deasupra. Cele trei intrări principale sunt simplu tratate, însă evidenţiate printr-un joc al pietrei şi al cărămizii aparente. Cinci ferestre imense cu vitralii ale Sălii de Consiliu accentuează intrarea principală. Celelalte trei faţade sunt tratate unitar. Acestea sunt încadrate în chenare arcuite în jurul ferestrelor.

În vitraliul principal al casei scărilor este înfăţişat noul Palat Administrativ, iar în două casete alăturate sunt reprezentate clădirile care au fost dărâmate pentru a-i face loc, consemnând astfel o parte din oraş care dispărea. Liniile sinuoase, alungite, decorate cu modele florale definesc eleganţa clădirii, alături de detaliile cu elemente decorative policrome, florale, de inspiraţie populară din majolică Zsolnay, ţiglele de coamă Zsolnay verzi, cornişa şi ancadramentul unei ferestre, din ceramică verde, roşu, alb, galben şi albastru.

Rafinamentul defineşte şi decoraţiunile interioare în care, deşi se regăsesc şi motive populare, acestea nu predomină ci se contopesc cu toate micile detalii, rezultând ansamblul de o eleganţă deosebită.

Palatul se remarcă şi prin turnul cu orologiu înalt de 55 metri, care a fost construit la insistenţele Serviciului Pompierilor şi ale Poliţiei. Situat pe latura de nord-est, turnul transformă complet percepţia vizuală a clădirii, conferindu-i originalitate. De formă pătrată, turnul are loggia ieşită pe console. Orologiul are cadrane pe toate cele patru laturi ale turnului. În turn se intră printr-o uşă bogat ornamentată, după urcarea celor 203 trepte privitorii având la dispoziţie panorama întregului oraş.

Construit pentru a fi sediul Primăriei oraşului, Palatul Administrativ a devenit după anul 1948 sediu al Comitetului Judeţean al PCR al Judeţului Mureş. După anul 1990, clădirea a fost sediul autorităţilor publice, în prezent fiind sediul Consiliului Judeţean Mureş şi al Instituției Prefectului jud. Mureș.

 

Palatul Culturii, triumf al rafinamentului arhitectural secesionist

 

Considerat una dintre cele mai frumoase clădiri din punct de vedere arhitectural din municipiul Tîrgu Mureș, operă, de asemenea, a arhitecţilor budapestani Komor Marcell şi Jakab Dezsö, Palatul Culturii rămâne, la mai bine de un secol de la construire, o capodoperă veritabilă a stilului Secession transilvan, un exemplu de artă totală, care atrage anual foarte mulţi turişti din ţară şi din străinătate.

Construirea Palatului Culturii, între anii 1911-1913, este legată simbolic, ca eveniment fondator, de celebrarea a 40 de ani de la crearea dualismului austro-ungar. Pe acest fundal aniversar, în 1907, Parlamentul ungar vota legea privind construirea Palatelor Culturale în scopul afirmării culturii oficiale dominante în întregul regat ungar. Figura tutelară este împăratul Franz Joseph, autoritatea supremă fondatoare a acestor asezăminte de cultură. În semn de omagiu și de loialitate față de acesta, Palatul Culturii Tîrgu Mureș va purta, inițial, numele împăratului austro-ungar.

Personalitatea locală responsabilă să ducă la îndeplinire acest proiect important, complex și costisitor a fost primarul Tîrgu Mureșului, dr. Bernády György.

După aproape trei ani de muncă încordată, în care s-au mobilizat într-un efort comun artiști de primă clasă (arhitecți, pictori, decoratori), echipe renumite de meșteri și lucrători locali, din Tîrgu Mureș și din împrejurimi, în anul 1913, clădirea Palatului era finalizată. Inaugurarea prevăzută în vara aceluiași an a fost însă anulată din cauza datoriilor mari pe care consiliul local le acumulase în urma acestui proiect. A fost nevoie de aproape un deceniu și jumătate pentru ca toate aceste costuri să fie achitate. Ele au fost preluate ca datorie și de următorii primari, dintre care Emil Dandea este cel mai semnificativ. Primarul român s-a preocupat la rândul său de achitarea datoriilor Palatului și, mai mult, de continuarea proiectelor de modernizare a orașului, într-un context istoric radical schimbat.

Construcția solidă, proporțională, paralelipipedică este ridicată pe 6 nivele, subsol, parter, mezanin și 3 etaje, fiecare cu destinații culturale specifice.

Nivelul parterului și al mezaninului este acoperit cu zidărie aparentă din blocuri mari din bazalt de Stânceni, ca un soclu masiv care susține cele trei etaje. Spre nivelele superioare, registrul decorativ al fațadelor apelează la tencuiala fină, în  cromatică galben pai, la olane smălțuite de culoare albastru strălucitor sau gresie cenușiu verzuie, care înconjoară etajul al treilea ca un brâu.

Balconașele rotunde în formă de amvon dispuse la colțuri dau un plus de originalitate și întrerup linearitatea riguros geometrică a construcției paralelipipedice.  De altfel,  inserția sistematică  de linii curbe, ondulate, cu unduiri vegetale  conferă masivității clădirii o suplețe specială.

Intrările Palatului, din uși masive, ornamentate cu motive florale și geometrice din arta populară și cu grilaje din dantelărie de alamă, accentuează nota de masivitate, dar și de dinamism. Acoperișul clădirii preia ca formă liniile unduitoare, aticul străjuit de lotuși imenși prelungindu-i alura și subliniindu-i monumentalitatea. În același timp, țiglele-solzi colorate, celebre pentru acest stil, provenite dintr-un atelier renumit pe atunci și dispuse în forme geometrice, imprimă Palatului un aer insolit, de jovială serenitate.

Frizele ornamental decorative cu motive populare, frize cu busturi, plăci memoriale, compoziții plastice în bronz, piatră, mozaic, toate imortalizează figuri proeminente ale culturii maghiare, unele de talie universală, cu rădăcini locale în Tîrgu Mureș. În plus, frizele creează pe unele porțiuni de fațadă volume și efecte de lumină și umbră.

Un prim ansamblu este așezat deasupra intrării principale în Palat sub cele 6 bow-window-uri puternic conturate. Sunt compoziții sculpturale în bronz, în alto și basorelief, reprezentând scene din opera compozitorului Franz Liszt, scene inspirate dintr-o dramă istorică, pe cei doi Bolyai, dialogul dintre tată și fiu, celebrii matematicieni, și pe Aranka György, inițiatorul și secretarul Societății Filologice din Tîrgu Mureș, iluminist, filolog, promotor al ideii de colaborare între intelectualii români, maghiari și sași din Transilvania, de care Gheorghe Șincai – erudit român, unul din fondatorii Școlii Ardelene, era foarte apropiat. Sculpturile sunt realizate de Kallós Ede, cel care este și autorul frizei superioare reprezentând portretele în basorelief a 6 personalități culturale maghiare, cărturari, oameni de știință, filosofi, literați ai secolului XIX. Între aceștia, Teleki Sámuel (1739-1822), de formație iluministă, Cancelar al Transilvaniei, bibliofil și fondatorul celei dintâi  biblioteci publice enciclopedice din Transilvania. Și din nou regăsim reprezentate busturile celor doi matematicieni Bolyai Farkas și Bolyai János, tatăl și fiul, maestrul și discipolul care și-a întrecut maestrul.

Sculptura în alto relief de pe fațada Palatului Culturii care îl reprezintă pe Bolyai fiul are o semnificație deosebită. În întreaga lume, ea este singura reprezentare autentică a chipului acestuia. Se pare că autorul bustului i-a reprodus chipul după fiul său, Bolyai Denes, și după mărturiile celor care l-au cunoscut îndeaproape.

Interiorul Palatului reflectă aceeași ambiție a artei totale exprimată elegant, eclectic cu o prețiozitate dusă până la saturație în elemente decorative valoroase precum fresce, vitralii, oglinzi, mobilier impunător în stil secession. Cromatic, nuanțele de verde și roșu domină interioarele, uneori în combinații pastelate, calde, plăcute sau surprinzătoare, alteori reci și intimidante. Vitralii viu colorate filtrează lumina într-un clar obscur asemenea templelor extrem orientale. Pictura pe sticlă și pictura murală monumentală imortalizează artistic reprezentări ale unor personalități culturale și istorice exclusiv maghiare, ignorînd programatic orice referință la reprezentanții elitelor celorlalte comunități naționale, extrem de prestigioase, din Transilvania acelor vremuri.

Toate aceste tendințe se reflectă în încăperile principale ale Palatului construite fiecare cu o anume destinație culturală. În holul spațios, flancat la un capăt și la altul de oglinzi, te întâmpină această atmosfera fastuoasă, năucitoare și încărcată. Lumina difuză, intens colorată, a vitraliilor și pictura monumentală a frescelor dau somptuozitate și fluiditate.

Sala Mare sau sala de concerte se deschide pe trei nivele reunite sub o cupolă rotundă. Design-ul poartă amprenta stilului vienez, geometric, cu decorație discretă, într-o cromatică dominată de violet pal și auriu. Destinată inițial Conservatorului din 1908, sub conducerea lui Albert Metz, sala de concerte a fost înzestrată de la început cu o orgă impresionantă, care la acea dată era una dintre cele mai performante din Europa. Cu o acustică excelentă, pe scena Palatului au concertat muzicieni renumiți, de talie internațională, între care marele compozitor și muzician maghiar Bartók Béla și titanul muzicii simfonice românești, compozitorul George Enescu.

Sala de concerte a fost restaurată succesiv, în 1964-1968, 1978 și ultima dată în 2007, de fiecare dată cu respectarea fidelă a arhitecturii și decorației originare.

Sala mică a Palatului este destinată unor conferințe și concerte de cameră.

Remarcabilă este Sala Oglinzilor, definită de două tripticuri de oglinzi venețiene mari, cu rame bogat ornamentate, amplasate la un capăt și la altul al sălii, după principiul oglinzilor paralele care multiplică la infinit suprafața dreptunghiulară, construită după principiul divinei proporții. Sala Oglinzilor este și sala celor mai spectaculoase  vitralii ale Palatului.

Dispuse în 4 tripticuri, cele 12 vitralii reprezintă artistic teme păgâne, non-religioase, motive folclorice și mitologice culese de etnologi din zonele din împrejurimi ale Tîrgu Mureșului. Mari artiști decoratori au stilizat cu măiestrie teme din balade populare secuiești și din mitologia maghiară, imprimându-le o notă de unicitate, chiar dacă temele lor narative se regăsesc și la alte comunități locale din zonă. Arta și tehnica vitraliilor, extrem de laborioase, își găsesc în aceste elemente de decor o rezolvare fericită.

În prezent, Palatul Culturii este administrat de Muzeul Judeţean Mureş, instituţie aflată sub tutela Consiliului Judeţean Mureş, iar oferta pregătită turiştilor este mai mult decât generoasă. De asemenea, turiştii care vizitează Palatul Culturii din Tîrgu Mureș au la dispoziţie un ghid care oferă informaţii în trei limbi, respectiv română, maghiară şi engleză.

Foto: Bristena, Eliodor Moldovan & Henn Attila

(Va urma)

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

VIDEO, FOTO: Dragostea pentru copii şi ţară, motto-ul promoţiei 1974 a Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş

A patra promoţie de învăţători din istoria Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş, respectiv promoţia …

Share
Share