Galerie foto: Sighișoara medievală, un deliciu aflat la cea de-a XXV-a ediție

Cel mai vechi festival medieval din România își continuă tradiția și în acest an, în anul nunții de argint, trecând 25 de ani de când s-a luat cu Sighișoara pentru a ne oferi un spectacol extraordinar tuturor celor pasionați de lumea magică a cavalerilor și domnițelor.

Tema din acest an, „Legende medievale”, i-a inspirat pe toți cei prezenți să ne prezinte și chiar să demonteze mituri și legende apărute în acea perioadă.

În Piața Mare a Cetății am avut parte de concerte stradale, dansuri medievale, spectacole cu cavaleri și bineînțeles nelipsitele concerte de muzică medievală. Cu toate că, conform spuselor organizatorilor, sunt primele zile de ceva vreme în care nu plouă, fanii festivalului au evitat această piață în timpul zilei din cauza soarelui dogorâtor, făcându-și apariția majoritatea după-masă.

Tabăra Cavalerilor din Piața Muzeului/Biserica Mănăstirii reprezintă atracția principală a festivalului, cu mulțimile adunate în permanență pentru spectacolele oferite de cavaleri însoțite de comentariile acide pline de umor ale maeștrilor de ceremonii de la fiecare trupă. Lupte cu sabia, spada cu două mâini, doborârea „zidurilor” formate din cavaleri cu capul altuia, furtul domnițelor, tocmeli, toate aceste activități și multe altele au făcut deliciul publicului și i-au convins pe toți cei prezenți de profesionalismul și dedicația cavalerilor.

Chiar lângă, în Tabăra Meșteșugarilor, vizitatorii au avut ocazia de a vedea corturi aranjate după moda medievală și de a încerca săbii, scuturi, paloșe, coifuri, cămăși din zale de metal sau chiar să stea și să se pozeze stând pe tron și la masă. Cavalerii prietenoși sunt gata să ajute pe oricine și chiar să povestească vrute și nevrute cu trecătorii, oferindu-le informații din abundență despre lumea medievală și secretele sale.

Un alt loc de atracție îl reprezintă Tabăra Comedianților din Piața Rățuștelor unde au venit în special părinți cu copii pentru teatru de păpuși sau chiar ateliere de magie. Atelierul de magie a fost o experiență extraordinară, care nu s-a datorat în mod special trucurilor, ci atitudinii magicianului care timp de 30 minute i-a făcut pe toți cei prezenți să râdă cu gura până la urechi și să plece binedispuși în căutare de noi locuri ascunse pe teritoriul festivalului.

Pentru copii (dar și adulții creativi), Tabăra Atelierelor din Piața Cizmarilor reprezintă un loc special în care contra unei sume de 25-30 lei, au posibilitatea de a picta pe steaguri, scuturi, manuscrise iluminate sau chiar să realizeze portrete, totul sub îndrumarea unor domnițe talentate. Tot aici au loc teatrul pentru copii și concertele de muzică de medievală cu invitați aduși tocmai din Chile (Karavana del Sol). Cu cimpoiul, steagul, costumul și vocea-i baritonală puternică, artistul chilean este imposibil de ignorat.

Nu trebuie să uităm de Arena Cavalerilor din Piața Sigma, care deși se află în afara cetății, oferă un spectacol minunat cu jonglerii cu steaguri, foc și cai însoțite de dansuri medievale. Tot aici, cei mici au parte de diferite activități, de la expoziție de animale, tiroliană, plimbare cu ponei până la activități cu adevărat tipice cum ar fi tir cu arcul sau aruncatul cu toporul.

Sunt și două săli în care cei prezenți sau putut adăposti de arșiță și îmbogăți în același timp cu un bagaj de cunoștințe oferite de oameni de top din domeniu.

În Turnul Artelor din Turnul Fierarilor de exemplu, pe lângă concertele tipice de muzică și spectacolele de teatru (Teatrul de Umbre, Povestirile din Canterbury varianta interzisă minorilor a fost o desfătare surprinzătoare pentru cei prezenți) am avut parte de o conferință pe tema „Povești medievale despre Dracula Voievod în care dr. Liviu Câmpianu a încercat să descopere de unde a pornit mitul lui Dracula și de ce i-a fost atribuit voievodului nostru. Aparent această legendă a ajuns și în Germania sau Rusia în timpul lui Ivan cel Groaznic care avea 12 cărțulii cu povestioare despre Dracul care acum se află împrăștiate pe la diverse mănăstiri din Rusia. Însă de unde au pornit toate aceste cărțulii? Pesemne, asta nu a fost decât o campanie de defăimare din acea perioadă. Mateiu Corvin trebuia să îl ajute pe Vlad în război, însă și-a cheltuit toți banii când a luptat împotriva lui Frederik al II-lea. Și ca să scape de datoria față de domnitor, a început să publice diverse pamflete care se împărțeau la târgurile locale în care îl făcea o figură înspăimântătoare care trage destui oameni în țeapă încât să umple păduri (și această parte este oarecum adevărată deoarece pădurea de trași în țeapă nu a existat tot timpul de-a lungul domniei sale, ci doar între 1461-1462 când domnitorul a tras turci în țeapă pentru că aceștia au vrut să îl bage într-o capcană și tocmai atunci a trecut pe acolo un scriitor german care văzând această grozăvie a perpetuat mitul) sau care se desfată la masă între morți (celebrul tablou poate fi explicat destul de ușor prin faptul că probabil în cele câteva ore în care avea loc execuția din Bartolomeu, domnitorului i s-a făcut foame și și-a scos ceva să îmbuce, moment în care au venit solii Brașovului și au surprins momentul). Legenda tăierii burții iubitei însărcinate este de-a dreptul absurdă, ce domnitor care are nevoie de un moștenitor de sex masculin ar face așa ceva? Iar pe lângă aceste pamflete, apar și unele picturi în care domnitorul în rolul lui Pontius Pilat îl condamnă pe Isus la moarte. Pe scurt, campania de defăimare și-a dorit crearea unui monstru care e și un trădător al creștinității, ceea ce explică foarte frumos această legendă atribuită domnitorului.

În sala Sander care se află la intrare în cetate, cei prezenți au putut vedea pe parcursul întregului festival diverse conferințe în care s-au oferit detalii despre începuturile festivalului medieval, trubaduri sau legende.

Pe scurt, evenimentul din acest an pare tot mai larg și mai frumos organizat, cu oameni veniți din toate colțurile țării, ba chiar și din afară, pentru a vedea într-o locație mai mult decât potrivită, un eveniment medieval de calitate cu oameni frumoși care realizează spectacole pe măsură.

Foto și text: Elena POLEARUȘ