Toplița, singura localitate „non-mureșeană”, nelipsită de la Festivalul Văii Mureșului

Ediția a XIV-a a Festivalului Văii Mureșului de pe platoul La Alei din comuna Răstolița și-a coborât cortina. Cele peste 10 localități aflate între municipiile Toplița și Reghin încadrate în cele ale cursului superior al Mureșului s-au prezentat și de această dată onorabil. Din diferite motive, unele au mai lipsit la câte o ediție, unele au revenit, altele au absentat pentru prima dată la această ediție. Sunt totuși localități care au considerat că participarea la acest festival este o datorie de onoare și au făcut tot posibilul să fie prezente de fiecare dată. Una dintre acestea, nelipsită, este cea a municipiului Toplița. Este singura localitate care nu aparține județului Mureș, dar râul Mureș intră în județul care-i poartă numele chiar la Toplița. Casa alegorică nu și-a dorit să iasă în evidență cu ceva deosebit, un alt aspect esențial când vrbim despre asemenea evenimente. Organizatorii sunt mai degrabă preocupați de a fi prezenți la acest festival, considerat de foarte mulți vizitatori ca fiind cel mai reprezentativ festival care are ca scop promovarea, prezentarea și totodată păstrarea obiceiurilor și a portului popular.

La fel ca și prezența discretă a edilului municipiului Stelu Platon, vizita la casa alegorică a confirmat din plin acest aspect.

„Da, Toplița este singura localitate participantă la festival care nu aparține județului Mureș, dar scopul acestui festival este acela de a promova Valea Mureșului Superior. Defileul Mureșului numit Defileul Toplița-Deda începe de la Toplița, deci orașul nostru se află chiar în partea superioară a acestei zone pentru care se organizează acest festival. Astfel ne-am alăturat, ca singura localitate din județul Harghita care suntem prezenți și membri ai Asociației Valea Mureșului Superior. Din punctul meu de vedere, este a treia ediție la care mă ocup de amenajarea standului, dar am fost prezent și la multe alte ediții. Nu putem spune că venim cu noutăți, doar vorbim despre prezentarea portului popular, a tradițiilor. Cu toate acestea, de la an la an învățăm câte ceva nou, ne perfecționăm față de cum ne-am prezentat anul trecut”, ne-a introdus în atmosfera casei alegorice Gheorghe Alin Negrea, coordonatorul Casei de Cultură din Toplița.

Îmbinarea noului, păstrând tradițiile

Dacă generațiile care s-au ocupat de organizarea acestor standuri au predat ștafeta celor mai tineri, printre aceștia putem găsi persoane la fel de pasionate, care au moștenit aceste „comori” și se străduiesc să le transmită mai departe. Deși nu putem vorbi despre noutăți când vorbim despre portul popular și obiceiurile strămoșilor, putem spune totuși că venim de fiecare dată cu câte ceva nou. Chiar dacă păstrăm tradiția, între cămășile expuse sunt unele noi, făcute de doamnele de la Centrul Social Călimănel. În plus, încercăm să-i promovăm și pe cei mai tineri participanți. Astfel, avem icoane făcute de copii de la același centru, un lucru pe care și pe aceștia îi motivează. Primăria Toplița s-a implicat și avem chiar un proiect pentru realizarea unor exponate noi, bineînțele că și acestea sunt inspirate după modelele strămoșilor. Un alt aspect care poate fi menționat, mulți mai pot găsi prin podurile bunicilor obiecte uitate, lucruri despre care nu știau și le-au descoperit cu diverse ocazii și atunci poți spune că vii din nou cu ceva nou, dar noutatea este pentru vizitator. Bineînțeles că vorbim despre o zonă nu foarete extinsă, deci toate obiectele reprezentative sunt foarte asemănătoare, localitățile sunt foarte apropiate. Aș putea spune că în proporție de 80 % obiectele sun cam aceleași, diferența au adus-o în decursul anilor cei nou veniți. Aici vorbim despre întrepătrunderile culturilor, cei care au venit au mai adus ceva nou, dar esența a rămas”, a adăugat Alin Negrea.

Atât la intrare, cât și la ieșire, gazdele și-au îmbiat vizitatorii cu un produs tradițional, o brânzoiacă sau un cornuleț, așa de drum.