Dincolo de tradiții, cântec, joc și voie bună, Festivalul Văii Mureșului din acest an a avut și o componentă istorică, un recurs la memoria vremurilor, dar, mai ales, a oamenilor care și-au pus amprenta asupra evenimentelor care au dus la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.
Cei care au încercat să deschidă apetitul pentru istorie vizitatorilor festivalului au fost cei din cadrul Muzeului de Etnografie din Tîrgu Mureș, prezenți cu o expoziție fotodocumentară, parte a proiectului „Mureșeni în tranșeele Marelui Război”, finanțat de Administrația Fondului Cultural Român și implementat de Muzeul Județean Mureș.
Delegația Consiliului Național Român Mureș la Marea Unire
La loc de cinste în cadrul expoziției au fost scrisorile din Primul Război Mondial, fotografii culese din zona Mureșului Superior, precum și documente care atestă contribuția celor din zona Văii Mureșului la actul Marii Uniri de la Alba Iulia.
„Expoziția fotodocumentară reliefează, printre altele, delegațiile care au fost desemnate să participe la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Este important ca măcar la 100 de ani să ne amintim că în localitățile acestei zone a Văii Mureșului Superior au fost oameni care efectiv au marcat istoria. După ce s-a încheiat Primul Război Mondial, cu marile probleme și consecințele care au urmat, vine momentul când în Reghin, unde s-a constituit Consiliul Național Român Județean, pentru că Tîrgu Mureșul era majoritar maghiar și atunci nu era reprezentativ, a avut loc o ședință în data de 15 noiembrie 1918 în sediul consiliului, situat pe actuala stradă a Spitalului din Reghin, în cadrul căreia s-au ales delegații care să meargă cu drept de vot la Alba Iulia și să voteze marele act al unirii. Atunci au fost desemnați doctorul Ioan Harșia din Reghin, doctorul Liviu Tilea din Toplița Română, Andrei Cadar din Meștera, doctorul Teodor Popescu din Reghin și Ioan Duma din Săcalu de Pădure să participe cu drept de semnătura la Alba Iulia. Este foarte important de știut că nu doar cei care apăreau pe Credențional au fost prezenți la Marea Adunare de la Alba Iulia. A fost constituită o delegație și fiecare localitate și-a ales și delegați supleanți, în caz că se întâmplă ceva și cineva nu putea participa din diferite motive, era după finele Marelui Război, lucrurile încă nu erau clare, fapt pentru care au fost aleși și acești delegați supleanți care să poată să-i înlocuiască pe cei cu drept de vot, astfel încât unirea să fie consfințită în mod regulamentar, pe bază de semnătură, cu reprezentați aleși”, ne-a povestit cercetătorul științific Dorel Marc, coordonatorul proiectului „Mureșeni în tranșeele Marelui Război”.
Esența unității românilor
Vorbim de evenimente care s-au întâmplat în urmă cu un secol, de unitatea românilor, departe de actuala situație a țării, mult prea dezbinată. De aceea e important de știut care au fost elementele care au condus la unitatea românilor.
„Năzuința și dorința neapărată de a exista într-un stat național unitar în care drepturile naționale să fie efectiv recunoscute, limba română, cultura română, religia, fie ea greco-catolică sau ortodoxă. Aceste elemente nu puteau fi promovate decât în cadrul unui stat național unitar, plus că suferințele de pe urma războiului i-au îndemnat la o unitate pe români. Regele Ferdinand le promisese că vor fi împroprietăriți prin reforma agrară, toți soldații și toate văduvele de război, care aveau posibilitatea să-și refacă viața sub această autoritate a noului stat național unitar român”, a menționat Dorel Marc.
Lista celor înrolați în Marele Război
Cei interesați de istorie, de propriile rădăcini au putut descoperi în cadrul expoziției strămoșii înrolați pe front în Primul Război Mondial.
„Important pentru cei care vin să vadă expoziția este să-și caute strămoșii și bunicii din aceste liste. Am identificat în fiecare localitate listele cu soldații care au fost înrolați în război, indiferent că au fost români, maghiari, germani. Avem listele completate după cele ale istoricului Teodor Păcățeanu care, la cerințele Astrei din Sibiu, a făcut pentru prima dată listele cu soldații înrolați în Marele Război. Noi, prin acest proiect am încercat să completăm aceste liste cu date de la Arhivele Naționale din țară, cu participanții la Primul Război Mondial”, a menționat Dorel Marc.
„Vedem tot mai puțini astfel de oameni”
Cum se bucurau cei desemnați să participe la Marea Unire de încrederea conaționalilor, a fost o altă temă dezbătută de ghidul expoziției, Dorel Marc.
„Oamenii aveau încredere în oamenii desemnați să participe la Marea Unire. Aceștia nu erau oricine, erau oameni cu mare probitate morală, erau cunoscuți atât ca buni proprietari cât și ca intelectuali. Printre aceștia se regăsesc atât intelectuali, avocați, preoți, dar erau și țărani, proprietari, cum a fost și Andrei Cadar, proprietar din Meștera. Erau și buni gospodari, erau și mici proprietari, cu mare recunoaștere din partea comunităților din care proveneau, cu un statut special. În multe din Credenționale apare și calitatea de econom, care, de fapt, era un țăran înstărit, care mai târziu va fi numit din păcate chiabur, cu suferințe cauzate tocmai pentru că era prea harnic și avea un statut economic, social și moral în comunitate. În societatea contemporană, din păcate, vedem tot mai puțini astfel de oameni, fapt pentru care ar trebui să preluăm aceste modele, astfel încât generația tânără să înțeleagă că astfel de caractere trebuie să facă cinste comunităților din care fac parte. Ca și concluzie, cei care au venit la festival, pe lângă această atmosferă de sărbătoare, au avut ocazia să-și amintească și de momentele vremii, unele critice, din urmă cu o sută de ani, fără de care nu am putea avea parte, în prezent, de atmosfera asta de cântece și voie bună în acest areal”, a subliniat Dorel Marc.
