Home / Cultură / Academia Sighişoara: Partitura unui compozitor român, definitorie pentru anul Centenarului, de negăsit la forurile muzicale româneşti
Theodor Rogalski (Sursă foto: Wikipedia)

Academia Sighişoara: Partitura unui compozitor român, definitorie pentru anul Centenarului, de negăsit la forurile muzicale româneşti

Distribuie

Partitura „Sonată pentru pian“ din 1918 a compozitorului român Theodor Rogalski (1901-1954), pentru care a obţinut un premiu pentru compoziţie chiar din partea lui George Enescu, a fost de negăsit la forurile muzicale din România, deşi aceasta a fost solicitată pentru a reprezenta momentul Centenarului Unirii în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Academiei Sighişoara.

„În anul Centenarului am fi vrut să putem pune un punct foarte concret asupra acestui moment şi în planul creaţiei muzicale. În 1918, nu putem uita cât de răvăşită era Europa şi ce probleme identitare existau peste tot. Ar fi fost interesant să avem în program un compozitor român care a scris în acel an. Din păcate, eforturile mari pe care le-am depus să găsim o lucrare pe dimensiunea noastră – adică să fie recunoscută internaţional, să fie o lucrare camerală, să fie nu neapărat orchestrală şi nu neapărat Enescu, pentru că George Enescu este un colos şi nu are nevoie de noi pentru a fi pus în lumină – nu au avut succes. Am fi vrut să găsim compozitori din zona enesciană. L-am găsit pe Theodor Rogalski care, în 1918, a compus ‘Sonată pentru pian’, pentru care, în 1921, a obţinut un premiu de compoziţie în concursul iniţiat şi prezidat de însuşi Geroge Enescu“, a declarat pentru AGERPRES directorul artistic al Academiei Sighişoara, violonistul elveţian de origine română Alexandru Gavrilovici.

Violonistul crede că autorităţile muzicale româneşti ar trebui să depună eforturi pentru găsirea partiturii lui Theodor Rogalski, dar şi pentru digitalizarea operelor compozitorilor români.

„Nu am găsit lucrarea, deşi am căutat-o la Uniunea Compozitorilor din România, la Filarmonicile din Bucureşti şi Târgu Mureş, am luat legătura telefonic cu mai multe persoane, răspunsul însă a fost negativ, nu s-a găsit partitura. Poate peste 100 de ani va fi găsită (…) Este foarte important ca tot ce există manuscris, în această epocă a digitalizării, să fie adus la lumină şi să fie repertoriat şi repus în valoare. Cred că le datorăm asta tuturor pionierilor muzicii româneşti de la începutul secolului XX“, a arătat Alexandru Gavrilovici.

Theodor Rogalski (născut în 11 aprilie 1901 la Bucureşti, decedat în Elveţia în 2 februarie 1954, n.r.) a fost un compozitor, dirijor, orchestrator şi pianist român şi este considerat un nume de referinţă pentru evoluţia culturii muzicale româneşti din prima jumătate a secolului XX, fiind cunoscut ca şi discipolul lui Maurice Ravel.

După studiile efectuate la Bucureşti cu Alfonso Castaldi şi Dimitrie Cuclin, a urmat Conservatorul din Leipzig (1920-1923) şi apoi la Schola Cantorum din Paris (1923-1926), unde este discipolul lui Vincent d’Indy (compoziţie, dirijat) şi al lui Maurice Ravel (orchestraţie). Începând din 1921, Theodor Rogalski s-a afirmat la Concursul naţional de compoziţie „George Enescu“ (instituit în 1913), obţinând apoi mai multe premii la acest concurs şi la competiţii internaţionale.

Theodor Rogalski este părintele actualei Orchestre Naţionale a Radiodifuziunii Române şi a fost prim-dirijor al Filarmonicii „George Enescu“ în ultimii patru ani ai vieţii sale.

A XXV-a ediţie a Academiei Sighişoara, un festival-şcoală în care tinerii muzicieni din ţară şi străinătate pot să se perfecţioneze alături de o serie de maeştri recunoscuţi internaţional, a debutat miercuri şi se desfăşoară până în data de 14 august.

La această ediţie cursurile de perfecţionare sunt susţinute de 23 de profesori renumiţi la nivel internaţional din Austria, Germania, Grecia, România, Spania, Elveţia, Argentina şi Venezuela, în cadrul a 15 master-class-uri.

La Academia Sighişoara din acest an participă peste 100 de persoane, dintre care 58 de studenţi, iar de organizarea ediţiei a 25-a s-au implicat direct violonistul Alexandru Gavrilovici şi noul manager profesional al festivalului-şcoală, Jasmina Stalder.

Academia Sighişoara a fost iniţiată în 1993 de violonistul elveţian de origine română, Alexandru Gavrilovici, alături de flautista Heidi Indermuhle.

Sursă: AGERPRES (Dorina Matiş)


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Ziua Mondială a Poeziei, prilej de întâlniri literare și muzicale la BJ Mureș

Distribuie Începând cu anul 1999, poezia a primit o zi a ei fiind celebrată în …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.