Home / Cultură / Cântec, joc și voie bună la cea de a X-a ediție a Festivalului de jocuri populare „Peștișorul de argint”

Cântec, joc și voie bună la cea de a X-a ediție a Festivalului de jocuri populare „Peștișorul de argint”

Distribuie

Tradiția lunii august pe meleagurile comunei Zau de Câmpie este strâns legată de tradiționalul târg al peștelui, găzduit la umbra Parcului Bârsana din imediata apropiere a Castelui Ugron din Zau de Câmpie. Sărbătoarea comunei Zau de Câmpie a prilejuit cea de a zecea ediție a Festivalului de jocuri populare „Peștișorul de argint”, eveniment organizat duminică, 5 august de Primăria și Consiliul Local al comunei Zau de Câmpie și Asociația Culturală „Casa Rusu Câmpia Transilvaniei”.

Deschiderea oficială s-a bucurat de prezența oficialităților județene și a primarilor din zonă, senatorul PNL Cristian Chirteș, Ovidiu Dancu, vicepreședintele Consiliului Județean Mureș, Ovidiu Săvâșcă, director executiv APIA Mureș, Molnar Ervin, consilier județean PNL, Ovidiu Ilieș, consilier județean PNL  și primarii Ioan Mocean (Sărmașu), Zaharie Șular (Vătava), Ioan Vasu (Râciu),Grigore Huza (Șincai), Emil Casoni (Miheșu de Câmpie), Beniamin Pădurean (Valea Largă),Dorel Vancea (Șăulia), Ștefan Gojman (Grebenișu de Câmpie), Lucian-MinodorPogăcean (Sânpetru), Halmagyi Zoltan  (Ațintiș), Alexandru Măgheran (Sânger), salutați de gazda festivalului, Iurian Alexandru, primarul comunei Zau de Câmpie.

„În primul rând veau să-i mulțumesc bunului Dumnezeu că ne-a rânduit două zile de vreme bună după atâta ploaie astfel că am putut să organizăm cum se cuvine acest festival aici în Poiana Bârsana. Cred că bunul Dumnezeu a văzut oameni buni în această zonă  și a considerat că aceștia merită să aibă parte de o zi frumoasă, ceea ce s-a și întâmplat.Este un eveniment care a necesitat eforturi în ce privește organizarea, deoarece nimic nu se face de la sine. Pentru organizarea acestui eveniment ne-am apucat de treabă cel puțin cu două luni înainte, de aceea vreau să le mulțumesc celor care au fost și sunt alături de mine iar eforturile noastre au fost apreciate dat fiind programul bogat care l-am pregătit. Am avut o sărbătoare mai specială, am avut cea de a X-a ediție de când organizăm acest festival. Mai mult de atât, este și Anul Centenarului Marii Uniri , an în care sărbătorim 100 de ani de la făurirea României Mari.Ne bucurăm că noi să fim cei care sărbătorim și îi apreciem pe cei care și-au dat viața pentru ca noi să fim liberi, iar azi să ne putem bucura la această sărbătoare”, a precizat Iurian Alexandru, primarul comunei Zau de Câmpie.

„Este momentul ca Zau să aibă cele trei branduri”

„Au trecut zece ani de când venim cu mare drag la Zau de Câmpie împreună cu toți cei prezenți, și cred că acest lucru este cel mai important. Cred că este momentul ca Zau să aibă cele trei branduri, nu doar rezervația bujorilor de stepă, nu doar lacurile de la Zau ci și acest minunat festival de folclor și nu numai, care, printr-un efort susținut de primarul comunei, echipa dânsului și consilierii locali au reușit să-l facă în fiecare an aici în Parcul Bârsana. Este o vorbă care spune că omul sfințește locul. Iată că după acest mare sezon de ploi cei din Zau au parte de zile extraordinar de frumoase de aceea cred că Dumnezeu îi iubește. Felicitări se cuvin și locuitorilor comunei Zau care acordă încredere conducerii primăriei, la fel și oamenilor de pe Câmpia mureșeană care au participat împreună cu primarii acestei zone aici la Zau la acest frumos festival. Cred că numărul mare de primari prezenți, prieteni ai primarului Alexandru Iurian demonstrează faptul că este un om iubit în această zonă, că este un om important aici pe Câmpia mureșeană. La mulți ani, Zau, la mulți ani, România”- Cristian Chirteș, senator PNL

Fibra poporului român, tradițiile, portul, cultura și obiceiurile

„Iată-ne la cea de a X-a ediție a acestui festival, dar mult mai cunoscut și mai expresiv era acel târg al peștelui. Zau de Câmpie a fost recunoscută  prin două mari obiective, Târgul peștelui și Rezervația bujorilor de stepă de la Zau, două lucruri care definesc această comună , două aspecte pentru  care locuitorii acestei comune pot vorbi cu mândrie oriunde în lume.  Felicitări se cuvin primarului comunei, Consiliului Local pentru organizarea aceastei a X-a ediție a festivalului. Cu mare bucurie constat că se investește în copii,  în tineri. A transmite mai departe obiceiurile, portul  și cântecul popular reprezintă ceea ce noi putem face pentru tânăra generație ca acestea să dăinuiască pentru totdeauna, mai ales în acest an când sărbătorim un secol de la constituirea României Mari, an care trebuie să fie axat pe astfel de preocupări care rprezintă fibra poporului român, respectiv tradițiile, portul, cultura și obiceiurile.Noi suntem toleranți, îngăduitori cu toate celelalte naționalități care trăiesc printre noi, dar să nu  uităm că trăim în România, simbolul nostru pentru care trăim și muncim.Salut din partea Consiliului Județean această manifestare, îi asigur pe cei din Zau și pe toți primarii prezenți de preocupările noastre constante de a promova investiții în această zonă. Vreau să-i asigur pe toți de această constantă colaborare cu instituția Consiliului Județean Mureș.” – Ovidiu Dancu, vicepreședintele Consiliului Județean Mureș .

Program artistic bogat

Programul artistic al festivalului a adus pe scena din Parcul Bârsana  Taraful tradițional din Zau de Câmpie, Ansamblul de dansuri populare „Bujorii Zaului” din Zau de Câmpie , Ansamblul de dansuri populare „Flori ardelene” din Șăulia, Ansamblul de dansuri populare „Datina” din Grebenișu de Câmpie, Ansamblul de dansuri populare „Ardealul” din Luduș, Ansamblul de dansuri populare „Jucăușii” din Sânger și soliștii Marius Ciprian Pop, Ionuț Sima, Georgiana Lobonț, Ionela Moruțan, Ionuț Langa, Alexandru Rusu, Oana Bozga-Pintea, Anca Branea, Maria Butilă, Teodor, Narcisa și Teodora Țogorean, Ioana Toma, Andrei Romanică, Ancuța Cozma, Adriana și Nelu Maior, Andreea și Denisa Pîrje  și Grupul folcloric Casa Rusu Câmpia Transilvaniei. Seara, cei prezenți s-au bucurat de recitalurile susținute de  Crisina Văidean și Elena Gheorghe.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Bernadette Szocs, început fulminant la WTT Champions Incheon 2024

Distribuie Mureșeanca Bernadette Szocs a avut un început fulminant la WTT Champions Incheon 2024. Potrivit …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.