Comuna Ibănești, între tradiții și investiții în domeniul turismului

Cea mai mare comună a Văii Gurghiului ca și întindere este Ibănești, zonă unde oamenii sfințesc locul atât prin hărnicia lor cât și prin tradițiile și obiceiurile moștenite din moși strămoși. Toate acestea sunt frumos adunate în casa alegorică a comunei Ibănești în fiecare an cu prilejul Festivalului Văii Gurghiului de la Fâncel.

Dorina Farcaș, gazdă primitoare

Gazda tradiționalei case specifice comunei Ibănești a fost Dorina Farcaș, un adevărat ghid pentru turiștii care au trecut pragul casei, dornici să afle cât mai multe despre obiectele vechi expuse.

„În  interiorul casei găsim patul cu zestre,canapeiul, mașina de cusut, parsecul, dulapul care era lângă subă în care mai de mult se țineau vasele, soba, fiteiul cum i se mai spune pe la noi . Avem de asemenea expuse costume populare vechi, la loc de cinste fiind costumul de femeie cu o vechime de peste o sută de ani. Avem apoi patul cu haine, pe care sunt  așezate țoale, țolinci, lipideie, fețe de masă, perini cu fund, preșuri, de cârpă și de lână  În camera  cea mare avem și două canapeie, unul dintre ele este extrem de vechi, cu o vechime de peste o sută de ani.  Avem expusă la loc de cinste lada de zestre cu lipideie, țolinci, ca și pe pat, o mașină de cusut extrem de veche. În cealaltă încăpere avem expuse obiecte vechi , blide de lut, oale de lut, obiecte ale ocupațiilor tradiționale, vârtelniță, sucală, urzar, ticlăzău. Nu lipsește războiul de țesut care a fost expus pe scena mică a festivalului din imediata apropiere a casei alegorice Ibănești  unde doamna Crucița Todoran din Ibănești Pădure a  brodat costume populare”, ne-a povestit Dorina Farcaș, gazda casei alegorice a comunei Ibănești.

Amenajarea casei alegorice  nu a necesitat un efort prea mare, dat fiind faptul că o mare parte din obiecte sunt păstrate în casă pe tot parcusul anului.„Ne-am implicat mai multe persoane în amenajarea standului pentru festival. Toată munca a durat o singură zi. Ne ajută și faptul că multe din obiectele care sunt expuse în casa alegorică , pe jos doar punem lucrurile vechi și îmbrăcăm manechinele cu costumele vechi, în rest casa rămâne îmbrăcată și când nu este festival. Aici  locuiește un paznic care are grijă de ea, și nu suntem nevoiți de fiecare dată să adunăm obiectele apoi să le expune la fiecare ediție de festival. Lucrurile fiind ale mele, e normal că rămân în casă , nu doar pe perioada festivalului. Aceste obiecte sunt primite de la bunici, de la părinți, de la mătuși, de la soacra mea. Cele mai vechi sunt fundurile de pernă țesute cu roșu, cu negru, cu alb și cafeniuri, așezate chiar la intrare în casă pe lada de zestre , care la rândul ei e foarte veche”, a precizat Dorina Farcaș.

„Fiecare din aceste obiecte îmi aduce aminte de ceva”

Dacă casa alegorică abundă de  obiecte vechi și valoroase, nu același lucru se poate spune despre cei interesați de ele.

„Multă lume vine, se uită, dar prea puțin sunt interesați de valoarea dar mai ales de vechimea lor. Pentru mine ele reprezintă o adevărată comoară care  nu pot să o vând. Nu am cum să pun un preț pe ele, fac parte din firea mea și a strămoșilor mei. Cei tineri pot descoperii trecutul prin intermediul obiectelor vechi dar nu prea sunt curioși de cum era rânduiala omului acum o sută de ani.Pe unii îi interesează, dar pe mulții alții chiar deloc. Nu știu care ar fi cauza, poate și modernismul ăsta,  nu mai sunt interesați de tradiții, nu le mai plac obiceiurile cele vechi. Acum la modă e internetul, Facebok-ul, discotecile, ieșirile asta mai moderne care îi cam îndepărtează de ce e vechi și tradițional. Eu, când m-am căsătorit , găsindu-le într-o casă veche  a socrilor mei, le-am adunat și le-am păstrat pentru că mi-au fost tare dragi. Cred că m-am născut cu această dragoste în sânge. Fiecare din aceste obiecte îmi aduce aminte de ceva, și mă pot declara extrem de mândră că le am în păstrare. Când acești păstrători de obiecte vechi, mulți dintre ei trecuți cu bine de prima tinerețe vor pleca, cine le va mai continua munca ? De multe ori m-am gândit la acest lucru. Am acasă o colecție foarte mare de costume de populare compusă din 20 de cămăși de femei, zece bărbătești, șase costume întregi și chiar mă gândeam, când nu voi mai fi, ce se va întâmpla cu ele. Copiii mi-s la oraș, nu sunt prea interesați de aceste costume vechi. Am crezut că pot să-i atrag spre acest frumos și autentic dar nu. Nu spun ei direct, dar așa îi simt că nu prea sunt interesați. Din păcate nu am prea găsit tineri interesați de aceste valori, de aceste obiecte și costume vechi din care pot descoperii lucruri foarte frumoase și interesante despre noi și despre identitatea noastră”, și-a încheiat povestea Dorina Farcaș.

Ibănești, comuna cu oameni așezați de la munte

Comuna Ibănești nu trăiește doar din zestrea trecutului, prezentul face ca această oază de frumos a Văii Gurghiului  să spere la mai mult, lucru reliefat și de primarul comunei Vasile Dumitru Dan.

„Pe lângă o suprafață considerabilă Ibăneștiul are și tradiții pe măsură, expuse la loc de cinste la casa alegorică  de la Fastivalul Văii Gurghiului. Avantajul acestui festival este că aici tradițiile sunt la ele acasă, cum e și cazul celor specifice comunei Ibănești. Mai mult decât atât, festivalul se ține la Fâncel, practic tot acasă la noi, locul unde turiștii pot descoperii atât farmecul acestei minunate zone dar mai ales tradițiile și obiceiurile specifice . Faptul că acest festival se ține aici la Fâncel, așa mai află lumea de noi, de tradițiile noastre, de obiceiuri, plus că cei care trec pragul pot vedea și frumusețile naturale care învăluie această minunată vale. Oamenii de la noi se străduiesc să facă ceva, sunt harnici, muncitori, lucru care se vede, sunt oameni așezați de la munte cum se zice care fac cinste comunei noastre”, ne-a declarat primarul Vasile Dumitru Dan.

Semne bune pentru dezvoltarea turismului

Nici viitorul nu este de neglijat pentru comuna Ibănești, în special în ce privește dezvoltarea turismului, lucru reliefat și de vizita vizita ministrului Turismului Bogdan Trif la festival.

„Ministrul Bogdan Trif a remarcat  potențialul deosebit al Văii Gurghiului din punct de vedere turistic. Așa se face că s-ar putea să fim sprijiniți  în demararea unei pârtii de schi comune cu orașul Sovata, o pârtie în zona Ibănești și zona Sovata, undeva pe Vârful Seaca.  Deocamdată acest demers se află în stadiu de idee care s-ar putea materializa în cadrul unui proiect. Avantajul acestei zone este că acolo zăpada ține până târziu, iar investiția ar fi una extrem de favorabilă și dezvoltării comunei noastre. Ideea este una mai veche , pornită de la fostul primar al orașului Sovata, actualul președinte al Consiliului Județean. Era vorba inițial ca această pârtie să se facă în zona Lăpușna , dar nu se pretează foarte bine din cauză că tot mai puțină zăpadă persistă până târziu. În schimb,  în zona de la Vârful Seaca zăpada ține până târziu în fiecare an, până spre finele lui aprilie. Dacă acest proiect va fi realizat, turismul ar lua o mai mare amploare în această zonă. Noi oricum avem în vedere, chiar am avut o ședință de consiliu aici la festival, în care am decis să vindem teren din proprietatea comunei pentru construirea a două pensiuni turistice precum și loturi pentru cei care vor să construaiscă case de vacanță. Este vorba  de câteva hectare de teren care dorim să le vindem. Dacă toate aceste lucruri se vor realiza, altfel vom putea să punem în valoare acestă zonă și frumusețile existente aici”, a subliniat primarul comunei Ibănești.