Home / Editorial / Cum mi-a trezit AWAKE energiile pozitive
Foto: Petru Cojocaru

Cum mi-a trezit AWAKE energiile pozitive

Distribuie

Când am aflat, anul trecut, că fantoma festivalurilor de muzică din Mureș va fi resuscitată de inițiativa AWAKE, după ce regretata Peninsula lăsase în urmă mult timp un gol neacoperit, am fost încântat. Nu mai fusesem niciodată pe domeniul Teleki, dar de îndată ce am ajuns acolo am felicitat în sinea mea ideea organizatorilor. În afara unui disconfort minor cauzat de terenul denivelat, spațiul în sine e o comoară dendrologică, și mi-au dat dreptate toți cei cu care am vorbit: cadrul e suficient de generos încât să ofere libertate de mișcare maximă, fără senzația de asfixiere comună atât de multor evenimente similare, iar iazul din incintă, împreună cu copacii seculari uriași care patronează festivalul ca niște zei blânzi creează un context în care natura fuzionează cu cultura.

Foto: Bogdan Bucșeneanu

Dacă prima ediție mi s-a părut mai mult un eveniment inaugural, care crea așteptări și era mai degrabă un preambul pentru cea de-a doua ediție, în acest an am fost răsplătit. Programul artistic s-a diversificat: pe lângă proiecțiile de filme (în cadrul cărora extraordinarul documentar „România neîmblânzită” s-a integrat perfect), biblioteca cu volume la liber, instalațiile de artă contemporană și dezbaterile creative, pasionații de teatru și-au văzut programul îmbogățit. Pe lângă sesiuni de improvizație, au putut viziona apreciatul spectacol „MaRo”, dar și commedia dell’arte „Bădăranii”. În ceea ce privește muzica, line-up-ul a fost suficient de variat încât să fie mulțumiți atât iubitorii de trip-hop și de muzică electronică, dar și pasionații de rock alternativ, indie, trap și chiar de muzică clasică.

Morcheeba a inaugurat prima seară

Din păcate, prezența mea la festival a fost în proporție de 60%, fiindcă duminică am lipsit, iar vineri, 17 august, am ajuns doar seara, la fix pentru concertul celor de la Morcheeba. Deși nu sunt la curent cu ultimele apariții discografice ale britanicilor, pe care i-am ascultat sporadic, dar cu plăcere, în urmă cu câțiva ani, m-am bucurat să îi văd pe scenă, iar prestația n-a lăsat de dorit. Au fost intepretate atât melodii clasice, cât și de pe ultimul album, „Blaze Away”, care a fost lansat în această vară. Concertul a ridicat starea de spirit a audienței și a creat momente de emoție autentică. M-am bucurat că solista Skye Edwards a revenit în formație fiindcă e elementul ei cel mai recognoscibil și care îi dă glas în cea mai expresivă și elegantă formă posibilă.

Sursă foto: AWAKE

Restul serii l-am petrecut de la o scenă la alta, curios de schimbări, de noile spații și de publicul din acest an. Am fost surprins să constat că foarte multe cunoștințe, amici și prieteni se aflau acolo, și am avut numeroase prilejuri de a socializa, dar am fost cel puțin la fel de bucuros să observ atât la fața locului, cât și pe drum, circulând cu autobuzele puse la dispoziție de către organizatori, că mulți participanți au venit din diferite colțuri ale țării, unii dintre ei aflându-se la Târgu Mureș pentru prima dată.

Sâmbăta de glorie

Cea de-a doua zi a fost un adevărat maraton, în special muzical, fiindcă s-au succedat concertele Subcarpați, Akua Naru și Vița de Vie împreună cu Orchestra Filarmoniii de Stat din Târgu Mureș. La Subcarpați a fost plin, ca la fiecare concert al lor, iar lumea s-a dezlănțuit așa cum cerea atmosfera.

Foto: Bereczky Sándor

Din păcate, la Akua Naru, audiența s-a rarefiat considerabil. Artista americană care îmbină rap-ul cu spoken word-ul promitea un concert senzațional, însă jumătate din formație (clăparul, chitaristul și saxofonistul) nu au reușit să ajungă. Akua Naru a luat în calcul inițial varianta de a anula concertul, dar în cele din urmă a luat opțiunea de a cânta doar cu tobe și chitară bas drept provocare, și-a cerut scuze publicului, a explicat situația și, timp de o oră, s-a descurcat admirabil. Muzica a devenit la un moment dat mai greu de digerat pentru necunoscători, dar magnetismul pe care l-a exercitat artista și felul în care a interacționat cu publicul în permanență a făcut din acesta instrumentul final, după cum l-a denumit aceasta, și a rezultat un show memorabil.

Foto: Bereczky Sándor

Inițiativa organizatorilor AWAKE, de a aduce pe aceeași scenă Vița de vie și Orchestra Filarmonicii de Stat din Târgu Mureș sub titlul „În corzi”, a fost inspirată. Eu ascult mai multă muzică clasică decât Vița de vie, dar colaborarea m-a atras pe loc și la fel s-a întâmplat și cu spectatorii care au umplut spațiul de la scena principală. Concertul a fost fain, însă, personal, aș fi preferat să se acorde ceva mai mult spațiu orchestrei, fiindcă în cea mai mare parte a servit ca background și a fost insuficient pusă în valoare. Melodia preferată: o ediție surprinzătoare și extrem de reușită la „Varză”.

Foto: Bethlendi Tamas

N-a lipsit nici sentimentul de comuniune

Concertul celor de la Wilkinson l-am auzit mai mult pe sărite fiindcă m-am plimbat de colo-colo, atras de dinamismul pașnic și reconfortant al atmosferei de pretutindeni. M-am simțit extrem de bine la această ediție, în special în cea de-a doua zi, în care am stat până după 3 dimineața. Vremea a fost perfectă, temperaturile ideale, cadrul minunat, iar participanții de nota 10. Am constatat și la alte festivaluri în ultimii ani ani că publicul român s-a emancipat, s-a civilizat și se respectă, iar cel de la AWAKE n-a făcut excepție. Am avut doar interacțiuni amiabile, plăcute, relaxate și relaxante, și n-am asistat la scene pe care bunul meu simț le-ar sancționa în mod obișnuit. N-au fost nevoie de zeci de forțe de ordine care să supravegheze mulțimea și nici de avertismente intimidante. Lumea și-a dat seama că te simți cu adevărat bine când și cel de lângă tine se simte bine. Iar faptul că organizatorii nu au supralicitat numărul de abonamente și nu au supraaglomerat festivalul a fost un mare bonus, pe care sper să îl păstreze și la viitoarele ediții. Sentimentul apartenenței la un grup larg, dar într-un spațiu în esență intim, într-un cadru natural armonios, în care se produce muzică bună și artă de calitate oferă toate premizele unei povești lungi, frumoase și de succes.

Societatea românească, în ansamblul ei, este frustrată, crispată și roasă de complexe. Atitudinea defensivă și agresivitatea verbală și fizică au devenit reflexe, bunele intenții sunt privite cu suspiciune, iar oamenii optimiști sunt catalogați drept idealiști. Trei zile de AWAKE reglează ca prin magie aceste derapaje și reacreditează starea de normalitate benefică al cărei gust începem să-l uităm tot mai mult. Aștept cu nerăbdare următoarea ediție, la care sper să particip în proporție de 100%. Vă invit să îmi urmați exemplul și să invitați cât mai mulți prieteni, fiindcă momentele speciale merită împărtășite.

Andrei VORNICU


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

FOTO: Tinerii mureșeni propulsează județul Mureș în topul campionilor la dans sportiv

Distribuie În weekendul 2-3 martie, Municipiul Târgu Mureș a devenit capitala dansului sportiv, găzduind un …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.