Share
Home / Cultură / Amintiri despre Cenaclul Flacăra, cu veteranii „Generației în blugi”

Amintiri despre Cenaclul Flacăra, cu veteranii „Generației în blugi”

La 33 de ani distanță de la ultimul popas al  Cenaclului Flacăra la Târgu-Mureș, o parte din membrii cenaclului  au revenit la Târgu-Mureș, în cadrul unui concert maraton intitulat „Au fost o dată în Cenaclu” găzduit vineri, 14 septembrie de Cetatea Medievală.

Au încântat publicul cu muzica și versurile „Generației în blugi” artiștii Doru Stănculescu, Mihaela Popescu, Victor Socaciu, Vasile Şeicaru, Ducu Bertzi, Sorin Minghiat, Radu Gheorghe, Adrian Ivaniţchi, Vali Şerban, Ştefan Hruşcă, Cristi Minculescu, Boro şi Valter.

Vizită la „Casa Căsătoriilor”

Înainte de concertul din Cetate, o parte din seniorii Cenaclului Flacăra au vizitat Casa Căsătoriilor, ghid fiindu-le consilierul primarului Târgu Mureş, Claudiu Maior, prilej cu care foștii componenți ai Cenaclului Flacăra au depanat amintiri despre perioada în care umpleau stadioanele țării.

Printre aceștia s-a numărat și Ștefan Hrușcă , cel care debuta la Cenaclul Flacăra în anul 1981, unde avea să cunoască consacrarea cu piese precum „Rugă pentru părinți” și „Bieți lampagii”.

„Este o sală, pe cât de modestă, pe atât de elegantă. Sunt convins că primăria se mândrește cu acest loc și toți care vor intra aici o vor face cu gândurile faine pentru că vin să-și întemeieze o familie. Este o idee extraordinară, e mult mai nimerită o astfel de sală pentru astfel de evenimente, de împreunare a două suflete decât într-un cadru mai clasic cum era până acum. Este foarte multă lumină în primul rând , combinația între lemn și cărămidă este una extraordinară, iar locul cetății este unul extraordinar, foarte bine ales. Am mai văzut astfel de locații și în alte țări, tocmai din cauza acestei combinații de cărămidă cu lemn. Dacă mi-aș face o casă în țară, aș aș dori să-mi amenajej interiorul la fel deoarece arată senzațional”, a spus Ștefan Hrușcă despre locația din Cetatea Medievală . Cât despre starea de spirit a Cenaclului Flacăra, artistul a precizat că ea reprezintă una din amintirile frumoase ale vieții.

„Ce s-a întâmplat pe scena din Cetate la Târgu-Mureș a fost o bucățică din acea întâmplare frumoasă, din acea amintire frumoasă cum spunea Adrian Păunescu. Ce a fost în Cetate a reprezentat o amintire frumoasă precum am trăit-o noi în tinerețe. Dacă ea a fost gustată la tensiunea care am avut-o noi la acea dată, cu siguranța publicul a simțit frumusețea versului și a muzicii”, a precizat artistul.

Uila, loc drag lui Ștefan Hrușcă

Pentru Ștefan Hrușcă a fost a doua prezență la Târgu-Mureș în interval de două săptămâni, prilej de întâlnire cu oameni dragi, inclusiv în locurile unde natura i-a binecuvântat un cireș, cum este cazul celui de la Uila.

Ștefan Hrușcă, alături de oamenii dragi în livada inginerului Emil Tămășan de la Uila

„Colind la Târgu-Mureș în fiecare an, de vreo zece ani încoace cel puțin. Deja îi simt pe cei de aici ca pe și ai mei, sau cel puțin măcar adoptat. Am fost la Uila înainte să vin la Târgu-Mureș, de acolo am adus aceste mere Jonathan. Am fost prin livadă, am stat o jumătate de zi, este grozav. Să mergeți la Uila să vedeți ce dealuri frumoase sunt, iar pomii încărcați cu mere, mai puțin cireșe”, a spus Ștefan Hrușcă.

Ducu Bertzi, amintiri din perioada stagiului militar

Ducu Bertzi a debutat la Cenaclul Flacara în toamna anului 1979 când a lansat cantecul”Când s-o-mpărțit norocul”, unde a sustinut 1.400 de spectacole până la interzicerea acestuia în anul 1985. La reuniunea Cenaclului Flacăra de la Târgu-Mureș, artistul și-a adus aminte de perioada petrecută aici în vremea stagiului militar.

„Casa Căsătoriilor reprezintă pentru mine o frumoasă surpriză, mai ales că știu aceste ziduri ale Cetății de vreo 40 și ceva de ani. Eram foarte tânăr, eram militar, am făcut câteva luni armata lângă Cetate la Garnizoană, și trebuia să păzim și aceste ziduri unde erau niște depozite militare pe vremea aceea. Nu era nimic amenajat, și uite că după mai bine de 40 de ani văd totul pus la punct, la un nivel cu totul și cu totul special, nu doar această Casă a Căsătoriilor ci tot arealul cetății, toate spațiile culturale existente. La Casa Căsătoriilor,  în primul rând ma impresionat faptul că face trimitere la tradiție, datorită lemnului și cărămizii vechi, se vede că au păstrat și la renovare ceea ce a fost la început, iar pentru o căsătorie este un semn important, ea trebuie să dureze și să țină atâta timp cât cei care o fac sunt în viață”, a spus Ducu Bertzi.

„Să-ți cânte un stadion întreg „Cine mă strigă în noapte” e onorant”

Cristian Minculescu, Valter Popa și Doru Borobeică, foști componenți ai trupei Iris,  au rememorat momentele petrecute în cadrul Cenaclului Flacăra, la începutul anilor 80.

„Ne bucurăm că a început acest proiect cu Cenaclul Flacăra, sperăm să țină pentru încă trei, patru generații.Debutul nostru la Cenaclul Flacăra a fost la Medgidia, de ziua domnului Adrian Păunescu, 20 iulie 1982, când am cântat piesele „Valuri” alături de „Pământul îl cuprind”,  „Călătorul” și „Highway to Hell” de la AC/DC. Vă dați seama, ne bucurăm că am prins acele vremuri, stadioane pline cu 35.000-40.000 de oameni . Să-ți cânte un stadion întreg „Cine mă strigă în noapte” e onorant.  Dacă nu era Adrian Păunescu acest lucru nu se întâmpla. O mișcare începută în septembrie 1973 într-o sală de teatru de 200 de locuri, a ajuns să aibă la un moment dat cereri de două stadioane într-o singură zi. Ne bucurăm să putem cânta din nou la Târgu-Mureș în cadrul acestui proiect, la loc de cinste fiind una din piesele noastre emblematice „Cine mă strigă în noapte” lansată la Cenaclul Flacăra datorită domnului Adrian Păunescu. Din păcate se știe ce s-a întâmplat pe 15 iunie 19185 la Ploiești. Eram la mare, la Costinești, la „Perla Mării” și nu ne-a venit să credem când am auzit de interzicerea Cenaclului Flacăra. Ne-a spus șoferul autocarului de acest lucru. Probabil că a fost ceva programat, Adrian Păunescu deranja foarte mult autoritățile de atunci . Se aude și în emisiune când Adrian Păunescu spune: dacă vreți continuăm, dacă nu mergem acasă, și tot publicul  a spus că rămâne, mai ales că i-a căzut o instalație de lumini la 30 de centimetrii de masa unde stătea, și nici atunci nu a plecat. Asta este, ghinion fantastic, așa a fost să fie.  Cel mai important este că acum suntem împreună, ne-am bucurat enorm revederea cu colegii din Cenaclul Flacăra. Ne bucurăm că sunt toți în viață  și sănătoși”, a declarat Cristi Minculescu.

Doru Stănculescu, veteranul Cenaclului Flacăra

Printre veteranii Cenaclului Flacăra prezent la Târgu-Mureș s-a numărat și Doru Stănculescu, primul folkist care a apărut la televiziune, idol pentru generațiile de tineri răzvrătiți.

„Îmi face plăcere să vin și să mă manifest artistic aici la Târgu-Mureș, Acțiunile de revitalizare a Cenaclului Flacăra le văd într-un mod pozitiv, mai ales că acest lucru readuce poezia în scenă, poezie care a fost neglijată, chiar evitată de către cei care au început să aprecieze genul manea”, a menționat Doru Stănculescu.

Artistul a povestit câteva din întâmplările din perioada Cenaclului de la Târgu-Mureș, de la buletinul de Mureș a lui Florian Pitiș până la ciupercile gustate fără voia sa de Mircea Vintilă.

„Vis a vis de Hotelul Grand era o cârciumă de ciuperci. Îmi aduc aminte că Mircea Vintilă  a refuzat să meargă la acel local, mereu spunea că nu a mâncat și nu o să mănânce vreodată ciuperci. În timp ce mâncam, a venit cineva și ne-a anunțat că s-a devansat plecarea autocarului, fapt pentru care am luat cu noi la pachet chifteluțele de ciuperci care erau felul doi. Pe urmă,  în autocar, am început să ronțăi la ele iar în fața mea stătea Mircea. Se întoarce și îmi spune: ce mănânci ? Niște chiftele i-am spus. A cerut și el să guste, și cumva le-am dovedit până la urmă împreună. Nu i-am spus ce sunt, i-au plăcut tare mult, doar într-un final, și uita așa a mâncat Mircea Vintilă chiftele de ciuperci”, a povestit Doru Stănculescu.

Legat de momentul interzicerii Cenaclului Flacăra în anul 19185, Doru Stănculescu a fost sincer.

„Momentul în care a fost interzis Cenaclul Flacăra nu m-a afectat foarte tare, cenaclul luase atunci o turnură cu care eu personal nu mai eram de acord, dar fiecare cu gusturile lui. Într-un fel m-a deranjat faptul că a fost o chestie politică, altfel nu pot să spun că am suferit, mai ales că eu de cu un an înainte să fie interzis nu mai participam la cenaclu”, a spus artistul.

Mustața și pletele

Pe Doru Stănculescu îl ascultam în vremurile epocii trecute, piese precum „Circul” sau „Haidi hai” m-au uns la suflet, și mereu am fost curios de insistența artistului legată de mustața sa binecunoscută.

„Nu mi-am tăiat mustața  niciodată. Mi s-a interzis și atunci nu am mai apărut, de aceea nu am mai fost văzut nici la televizor, cum nu am mai vrut să-mi pun agrafe în păr, să apar ca și cum nu aș avea plete.  Atunci,  alții care și-au pus agrafe în păr au continuat să apară  fapt pentru care sunt mult mai cunoscuți decât mine, deși eu am fost primul”, a subliniat Doru Stănculescu.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Al patrulea transplant de cord din 2018 pentru Institutul Inimii

Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgenţă de Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) …

Share
Share