Share
Home / Cultură / FOTO: Vasile Dub – “Somnul națiunii naște monștri este un adevăr la fel de zguduitor”

FOTO: Vasile Dub – “Somnul națiunii naște monștri este un adevăr la fel de zguduitor”

Vasile Dub, președintele Comunității Evreiești din Tîrgu Mureș, a rostit marți, la ceremonia comemorării Holocaustului în România din orașul nostru, două adevăruri care pot supăra, deși mai important ar fi să învățăm din acestea: “Somnul națiunii naște monștri”, parafrazând titlul unui tablou celebru al pictorului spaniol Francisco de Goya, și că antisemitismul este istoria proștilor, citându-l pe politicianul socialist August Bebel. Și mi-a mai rămas ceva din discursul său, care îi așază pe aceeași treaptă pe cei care au ordonat crimele împotriva populației evreiești în zilele negre ale celui de-Al Doilea Război Mondial: “Nu vrem să intrăm în această polemică ieftină, gen fasciștii noștri au fost mai buni decât fasciștii voștri”. Ziua Națională a Comemorării Holocaustului în România a fost instituită în 2004, zi în care sunt comemorați cei între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, uciși în Progromul de la Iași și în lagărele din Transnistria, la care se adaugă aproximativ 135.000 de evrei români din Ardealul de Nord, aflat atunci în componența Ungariei, asasinați în lagărele morții din Polonia, în special.

Nu am fost adunați mai mult de 100 de oameni la Monumentul Holocaustului din Tîrgu Mureș, unde, într-o ceremonie scurtă și concisă, poate cea mai neagră filă din istoria umanității a fost reamintită. Pentru a nu uita și a nu repeta.
Ceremonia a debutat cu aprinderea a șase lumânări albe, simbolizând cele 6 milioane de evrei uciși în lagărele de concentrare în cel de-Al Doilea Război Mondial, înălțate dintr-un sfeșnic, de către Vasile Dub, președintele Comunității Evreiești din Tîrgu Mureș, și Solomon Samuel, oficiantul comunității.

Acesta din urmă a dat glas apoi în idiș unei rugăciuni, citite apoi de Vasile Dub în limba română: “Doamne plin de îndurare, care tronezi în înălțimi, fă să își găsească odihna adevărată, sub aripile prezenței divine, în rândul celor sfinți, curați și puternici, care strălucesc precum flacăra cerească, sufletele celor sfinți și curați care au fost uciși, asasinați, arși, înecați și sugrumați, pentru sfințirea numelui lui Dumnezeu, pentru amintirea sufletelor lor. De aceea, părinte al îndurării, odihnește-le sufletul sub aripile divine în veci, adună-le sufletul în buchetul vieții, Domnul este moștenirea lor, odihna lor să fie grădina Edenului și fie-le somnul în pace. Amin”.


După acest moment, au depus coroane de flori reprezentanții Comunității Evreiești din Tîrgu Mureș, Instituției Prefectului jud. Mureș, Consiliului Județean Mureș și ai Primăriei Tîrgu Mureș.

 

Puțină istorie

Mircea Prozan, profesor de istorie, ne-a purtat apoi prin istoria umanității punctând momentele când populația evreiască a fost prigonită și masacrată, amintind de Cruciade, de Franța lui Filip al IV-lea cel Frumos, de progromurile din Imperiul Țarist. Însă, „Cred că Holocaustul este cea mai mare dramă a umanității. Să explic de ce. La Nurnberg, când criminalii de război au fost judecați, au avut niște avocați foarte buni, germani tineri, care încercau să îi apere, să îi scape de atrocitățile pe care le-au comis, circa 6 milioane de oameni și, în mod special, copii, bătrâni, oameni neajutorați, arătând că, de fapt, încă din epoca antică, adepții războiului total au fost asirieni. Fals, avocații erau buni, dar și alții au citit și citesc. Asirienii practicau acest lucru cu oamenii care se împotriveau, cu cei care nu se împotriveau mergeau mai departe, erau concilianți și efectiv erau considerați ca supuși. (…) Hitler, fără colaborarea generalilor germani, a serviciilor de informații și, nu în ultimul rând, a marilor bancheri și industriași germani Thysen și Krupp, nu putea să ajungă unde a ajuns, să conducă Germania. M-am uitat, dacă vreți la ceea ce s-a întâmplat în aceste lagăre, interesant este că toată lumea nu e vinovată, că, de fapt, altcineva a dat ordin. Aceste lucruri trebuie să le audă, în primul rând, elevii, generațiile care vor urma”, a subliniat acesta.
Una dintre concluziile profesorului Prozan este că Europa nu mai este la fel fără evrei, poate nici România nu mai este la fel.

 

Să nu uităm!

Reprezentanții autorităților publice locale și județene, precum și prefectul județului Mureș s-au adresat auditoriului, discursurile putând fi circumscrise propoziției: „Să nu uităm!”.
“Este important ca în ziua de 9 octombrie aici, la primul monument ridicat de către comunitatea de aici, din România, pentru a ne aminti de ceea ce s-a întâmplat atunci și de milioanele de vieți omenești care au fost curmate atunci fără niciun motiv.
Generația tânără trebuie să cunoască istoria omenirii.
Este momentul să aducem un pios omagiu celor care și-au pierdut viața în acest mare genocid și să cunoaștem acest lucru, pentru că istoria omenirii viitoare să nu mai cunoască asemenea probleme care să curme vieți omenești fără niciun motiv”, a spus Mircea Dușa, prefectul jud. Mureș.
“Comemorarea zilei de 9 octombrie marchează asumarea sinceră și conștientă a unui episod dureros al istoriei naționale. Ziua Națională pentru Comemorarea Holocaustului din România este un moment de reflecție pentru noi toți, un prilej de a medita asupra consecințelor tragice ale manifestărilor extremiste, asupra relațiilor comunitare și a valorilor solidarității umane, asupra perenității democrației, a legalității și a respectării drepturilor și libertăților fundamentale. (…) Recunoașterea Holocaustului în România a însemnat o victorie importantă în fața ignoranței și a negaționismului, a manifestărilor extremiste și a celor care găsesc o justificare în falsificarea istoriei. Ne revine astfel obligația de a asigura că adevărul istoric este transmis mai departe generațiilor tinere pentru a ne asigura că un astfel de moment istoric nu se va mai repeta niciodată”, a fost mesajului lui Ovidiu Dancu, vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș.
“Cifrele sunt cumplite și nu are rost să le comparăm. Noi nu avem voie să uităm niciodată ceea ce s-a întâmplat atunci, avem datoria să îi învățăm pe cei mici despre ceea ce s-a întâmplat ca să nu se mai întâmple vreodată. Statul român a făcut importante gesturi politice și instituționale pentru a promova memoria victimelor Holocaustului. Suntem conștienți că mai sunt pași importanți de făcut, mai ales dacă mă gândesc la datele unui sondaj făcute publice de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în 2013, care arată că jumătatea dintre cei care au răspuns nu vor să aibă evrei în familie, vecini sau colegi la locul de muncă, fapt relevat și de domnul Alexandru Florian, președintele Institutului Național de Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel. Să nu uităm niciodată”, a atenționat Sergiu Papuc, viceprimar al municipiului Tîrgu Mureș.

 

Mesajul Comunității Evreiești către tineri

Vasile Dub, președintele Comunității Evreiești din Tîrgu Mureș, a recunoscut, în discursul său de la finalul manifestării, că și-ar fi dorit ca mai mulți tineri pentru că lecția de ieri a fost, mai ales, pentru ei, dar și târgumureșeni să participe la comemorarea Holocaustului.
“Această zi o comemorăm pentru că în 2004, în mai, Guvernul României a hotărât, eu zic că într-un mod foarte înțelept, să declare această zi ca Zi Națională de Comemorare a Holocaustului. Această denumire este foarte concisă și ea spune că: Recunoaștem că a fost Holocaust pe teritoriile administrate de România și pe teritoriile administrate de altă țară, de exemplu vorbim, în mod uzual, de Ungaria, în care oameni de cetățenie română au fost duși în lagăre. Nu există între aceste două, dacă vreți, tipuri de Holocaust decât diferențe care spun eu țin de ochiul cercetătorului. Nu vrem să intrăm în această polemică ieftină, gen fasciștii noștri au fost mai buni decât fasciștii voștri. Eu o să spun numai câteva nume, ca să nu supăr pe nimeni, și anume: Auschwitz pentru că acolo au murit mulți, dar adaug numele de tristă rezonanță Sărmaș, dar adaug și Bogdanovca, Ahmetovka, Edineț și, dacă fac aceste lucruri, atunci mai adaug și numele acelora care punându-și viața în primejdie au salvat vieți omenești sau au fost alături de evrei. Numele Vioricăi Agarici va rămâne în istorie pentru că a avut curajul să oprească trenul morții și să dea acelor nenorociți apă și mâncare. Numele episcopului Márton Áron rămâne în istorie pentru că în plină ocupație germană s-a ridicat în apărarea evreilor. Și atunci cum s-a întâmplat acest lucru? Goya, un mare pictor, după invazia francezilor din 1807 a pictat multe picturi cu tema atrocitățile franceze și unul din tablouri, care a devenit o afirmație des citată, este Somnul rațiunii naște monștri.
Eu aș adăuga că, dacă în loc de rațiune punem națiune și spunem Somnul națiunii naște monștri este un adevăr la fel de zguduitor, pentru că da au fost cei care i-au apărat pe acești nenorociți – au fost 10, 20, 100, 1000. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost 100.000, 200.000, 1 milion? Nu a fost dat să fie așa. A fost vorba de antisemitism? Sigur. Care sunt rădăcinile antisemitismului? Se poate discuta mult. Eu spun că este prostia și lipsa de cunoștințe despre ce s-a întâmplat. Un politician socialist, August Bebel, a spus: Antisemitismul este istoria proștilor. Nu se poate exprima ceva mai scurt și mai concis că atunci când se adună o mulțime de oameni (…) ca cei pe care i-am numit proști, atunci se întâmplă lucruri groaznice”, a fost mesajul profesorului Vasile Dub.

 

Supraviețuitor din lagăr

Karpelesz Leopold, în vârstă de 94 de ani, a ajuns la ceremonie în timp ce aceasta era în desfășurare. Vasile Dub l-a observat apropiindu-se, l-a sprijinit pentru a traversa piațeta din fața Monumentului Holocaustului și l-a ajutat să se așeze pe una din băncile care mărginesc parcul.
La finalul ceremoniei, Karpelesz Leopold, supraviețuitor al lagărelor de la Buchenwald și Auschwitz, a rememorat pierderile pe care le-a suferit în acei cumpliți ani: “Este greu, a fost o groază ce s-a întâmplat, eu am pierdut toate rudele, frații și părinții”.
Și ne-a transmis următoarele: “În primul rând, oamenii în vârstă trebuie să reamintească ororile de-atunci, tinerii sunt capabili să rețină, dar sunt capabili și să uite, sunt oameni de știință, oameni care scriu, care vorbesc să nu uităm că în anumite momente să se amintească de ororile din cel de-Al Doilea Război Mondial. Eu aici aproape am stat, am fost prieten cu băieți de orice naționalitate și când a venit fascismul, prietenii s-au debarasat de noi, aceasta a fost propaganda, acest antisemitism”.

Ligia VORO

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Proiect de 2 milioane de euro pentru modernizarea iluminatului public din Târgu-Mureş

Consilierii locali ai municipiului Târgu-Mureş au aprobat marţi, 16 octombrie, într-o şedinţă extraordinară de lucru, …

Share
Share