Deputatul Lavinia Cosma, campanie pentru construirea unui campus școlar la Tîrgu Mureș

Deputatul USR Lavinia Cosma a inițiat, în luna septembrie, o campanie de strângere de semnături pentru construirea unui campus școlar în Tîrgu Mureș. Inițiativa, o premieră pentru municipiu, este sprijinită până acum de 2.000 de târgumureșeni. Pentru ca proiectul de hotărâre să fie înaintat Consiliului Municipal, trebuie să semneze minim 5 % din târgumureșenii cu drept de vot. Formularul poate fi descărcat de pe facebook.com/DeputatLaviniaCosma/.

Doamnă deputat, ați început această campanie de strângere de semnături pentru construirea unui campus școlar la Tîrgu Mureș recent, în luna septembrie. Au mai fost lansate astfel de propuneri și în trecut, de ce acum, care a fost motivația din spatele acestui demers, cum ați ajuns la concluzia că este necesar?
Deputat Lavinia Cosma: Am pornit această campanie de strângere de semnături dintr-un motiv foarte simplu: am văzut în ultimii 20 de ani, din păcate, o luptă electorală pentru Liceul Unirea, o luptă electorală între români și maghiari. Liceul Unirea a devenit un subiect electoral, din care au câștigat și unii, și alții. Din păcate, cei care au pierdut au fost elevii pentru că, în momentul de față, clădirea este grav deteriorată și pe nimeni nu a interesat ce se întâmplă cu acești elevi și în ce condiții învață ei.
Așa cum le-am spus elevilor de la Unirea, la deschiderea anului școlar, e responsabilitatea lor să meargă la școală și e responsabilitatea noastră să le asigurăm condiții normale, decente și să facem școala un loc mai prietenos.
Am mai pornit acest demers și în contextul Centenarului Marii Unirii, stând și întrebându-mă: ce lăsăm în urmă? De 30 de ani, la Tîrgu Mureș, noi împreună români și maghiari nu am construit mare lucru, nici școli, nici spitale. Acestea sunt cele două elemente de care o comunitate are nevoie foarte mare.
Ideea au mai avut-o și alți oameni, dar ceea ce e diferit în campania pe care am inițiat-o este că aceasta înseamnă acțiune, nu e doar o propunere, nu sunt doar vorbe goale, ci printr-o semnătură putem împreună, români și maghiari, să construim o școală. Sună atât de banal ca în 2018 să construiești o școală, e, de fapt, un lucru de bază într-o comunitate, dar iată că noi de 30 de ani nu am reușit să construim o școală.

Cum a decurs până acum campania de strângere de semnături?
Deputat Lavinia Cosma: Am demarat campania în luna septembrie și am gândit-o în stradă, discutând cu oamenii. Am inscripționat un cort cu Audiență publică, pentru că eu consider că rolul unui parlamentar este să fie între cetățeni și am avut ocazia să stau de vorbă cu foarte mulți târgumureșeni. Am constatat, din păcate, aceleași probleme cu care ne confruntăm de ani de zile și multe dintre ele sunt, de multă vreme, nerezolvate. În unele seri, după încheierea zilei de audiență publică, aveam o stare de tristețe și mă întrebam din ce cauză? Am vorbit cu mulți oameni și, pur și simplu, nu mai aveau speranță, erau deznădăjduiți. Îmi spuneau că trebuie să facem un pas înainte, să ieșim din acest discurs etnic care ne divizează și care ne ține în loc orașul din punct de vedere al dezvoltării. În acel moment, mi-am dat seama că această campanie de strângere de semnături a devenit și poate să devină și pe termen lung o rază de speranță. Am constatat că oamenii, după ce am vorbit la cortul campaniei, simțeau că putem face ceva împreună.

Câte semnături ați strâns până în acest moment, știu că intenționați să adunați minim 6.500 de semnături pe care apoi să le înaintați Consiliului Local Tîrgu Mureș? Ați întâmpinat probleme după adoptarea hotărârii de Consiliu Local prin care se limitează durata unei campanii de strângere de semnături și se introduc și alte restricții?
Deputat Lavinia Cosma: Am reușit să adunăm până în momentul de față în jur de 2.000 de semnături și am făcut o pauză, urmând să reluăm strângerea de semnături la cort începând cu săptămâna viitoare. Spuneam că am făcut o pauză pentru că, între timp, Consiliul Local a dovedit că, în loc să se ocupe cu lucruri constructive pentru orașul nostru, se ocupă să pună tot felul de piedici. La inițiativa primarului, aleșii locali au adoptat o hotărâre prin care limitează strângerea de semnături la cort la maxim 5 zile/lună și, mai mult decât atât, cortul să fie neinscripționat. Stai și te întrebi cum să afle lumea ce se întâmplă la cortul respectiv dacă nici măcar nu te lasă să scrii campanie de strângere de semnături?
Din punctul meu de vedere este o hotărâre profund neconstituțională, nu doar că mă împiedică pe mine ca inițiator să derulez campania, ci, pur și simplu, împiedică cetățenii să își exprime un drept constituțional, acela de a semna pentru o inițiativă, indiferent cui aparține. Între timp am atacat în instanță hotărârea Consiliului Local și aștept să văd ce hotărăște instanța.
Sigur, strângem semnături în paralel, dar pentru mine, ca parlamentar, este foarte important acest cort pentru că îmi dă ocazia să discut și despre alte subiecte și despre alte probleme ale orașului, despre problemele târgumureșenilor.

Cum ați gândit acest campus școlar, ce investiție ar presupune?
Deputat Lavinia Cosma: Am discutat cu mulți oameni de specialitate, însă totul depinde de ceea ce vrem să facem. Eu încerc să le explic și celor din Primăria Tîrgu Mureș, și celor din Inspectoratul Școlar Județean, și tuturor factorilor de decizie implicați într-un asemenea proiect că varianta normală este să stăm cu toții la aceeași masă, după ce avem cele 6.500 de semnături, și să hotărâm împreună locul în care îl facem, cât de mare vrem să fie, care sunt școlile care ar avea prioritate pentru a fi mutate în acest campus. De aceea, răspunsul la întrebarea cât ar costa o asemenea investiție depinde de ceea ce aminteam anterior.
În schimb, știu foarte clar că îmi doresc ca acest campus să dispună de cantină, bibliotecă, teren de sport, care sunt normale, de fapt, într-o școală, doar că noi, în 2018, suntem la stadiul să ni se pară ceva nemaivăzut și nemaiauzit să avem hârtie igienică la toaleta din școală.

De când sunteți parlamentar ați avut foarte multe întâlniri cu directorii de școli, cu cadre didactice și nu numai, în care v-ați expus opinia că este necesară o schimbare de filosofie, de paradigmă a sistemului educațional românesc. Dacă puteți să detaliați…
Deputat Lavinia Cosma: Am o viziune cu privire la schimbarea de filosofie a sistemului de învățământ, cred că trebuie să dăm puterea fiecărei școli în parte să își angajeze proprii profesori. În momentul de față, întotdeauna, altcineva e de vină, Ministerul Educației Naționale, Inspectoratul Școlar Județean, și pasăm responsabilitatea din stânga în dreapta și nu răspunde nimeni. În momentul în care o școală are posibilitatea să își angajeze proprii profesori, atunci va și răspunde direct de rezultate. Cum propun această schimbare? Avem și în momentul de față un consiliu de administrație (CA) care în unele cazuri funcționează, în altele – nu, iar acest consiliu de administrație, împreună cu conducerea școlii, în momentul în care au ca responsabilitate recrutarea și angajarea de cadre didactice, cu siguranță vor fi foarte interesați și motivați să își aducă cei mai buni profesori. Din acest consiliu fac parte părinții, conducerea școlii, reprezentantul administrației publice locale, în unele cazuri și agenții economici. Cred cu tărie că din acel consiliu trebuie să facă parte și agenții economici pentru că, până la urmă, ei sunt direct interesați să aibă potențial angajați foarte bine pregătiți. În momentul în care membrii consiliului poartă responsabilitatea rezultatelor, și părinții vor fi mult mai interesați ca cei care îi reprezintă în CA chiar să fie implicați direct în ceea ce înseamnă viața școlii. În acest fel, decizia și responsabilitatea aparțin unui grup de oameni care provin din medii diferite, dar care, în timp, vor realiza că au același scop, și anume să aducă cei mai buni profesori pentru copiii lor, astfel încât atunci când aceștia intră pe piața muncii să fie angajați responsabili și să le facă plăcere să lucreze în mediul respectiv. Cred că schimbarea de paradigmă trebuie să treacă printr-un consens politic, evident, pentru că altfel nu va avea șanse de reușită. La nivel de Comisie de învățământ vorbesc de lucrurile acestea și sper să fie doar o chestiune de timp până vom fi cu toții de acord că e lucrul de care avem nevoie.

Aveți și o propunere legată de consilierea în carieră, în ce stadiu se află acest proiect?
Deputat Lavinia Cosma: Lucrăm și avem întâlniri la nivelul Comisiei de Învățământ cu specialiști din domeniu. Și eu am întâlniri cu specialiștii din Tîrgu Mureș, pentru a afla cum văd ei lucrurile. Chiar în această săptămână voi avea o întâlnire cu cei de la Colegiul Psihologilor și la fel voi avea o întâlnire cu cei de la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională pe subiectul consilierii în carieră.
În momentul de față este prevăzut un consilier la 800 de elevi ceea ce este imposibil de conceput, trebuie neapărat să ajungem la un număr mult mai mic de elevi arondați unui consilier, astfel încât șansele unui elev de a avea parte de consiliere să fie reale și să fie în timp util.
În primul rând trebuie să avem o lege a consilierii în care să definim foarte clar competențele fiecărui consilier, pentru că există consiliere psihologică, există consiliere în carieră, sunt lucruri diferite, consilierea psihologică o face un psiholog, consilierea în carieră o face un consilier în carieră care poate să nu fie un psiholog.

Este reglementată, astăzi, profesia de consilier în carieră, dincolo de orice dubii?
Deputat Lavinia Cosma: Și în acest sens trebuie lămurite lucrurile, trebuie făcută profesionalizarea, trebuie să devină o profesie. Există, în momentul de față, în COR câteva variante, dar nu sunt foarte acoperitoare și se și întrepătrund. Deci și acolo trebuie clarificate lucrurile și apoi corelate cu școala. E important să ajungem la un consens în ceea ce privește întrebarea: ce ne dorim din punct de vedere profesional? O dată, cred că este important să stabilim care sunt profesiile și fiecare profesie ce responsabilități are, de ce se ocupă și apoi care este pregătirea necesară unei profesii, pentru că în momentul de față sunt consilieri de orientare vocațională sau consilieri în carieră după un curs de 3 luni și, în același timp, există consilieri care au un masterat de doi ani, ceea ce înseamnă că lucrurile nu sunt la același nivel, nu sunt corecte, pregătirea nu e relevantă. Atunci trebuie să stabilim după ce metodologie se pregătește un consilier, un anume tip de consilier și ce responsabilități are. Apoi trebuie stabilit numărul de elevi arondat fiecărui consilier, de stabilit într-o școală, în sistemul de învățământ ce ne dorim? Avem nevoie de consiliere psihologică, de consiliere în carieră sau orientare vocațională, vedem cum ajungem să îi spunem într-un final și cum separăm lucrurile acestea, câți oameni putem să angajăm într-o școală. Sigur, înțeleg că e un efort financiar, dar așa cum spun de obicei, e mai bine să previi decât să tratezi. Așa e și cu consilierea. Consilierea înseamnă prevenire. În momentul în care ai un astfel de sistem de consiliere implementat în școli, șansele ca la absolvire să ai niște tineri care sunt echilibrați, care știu ce vor, știu ce le place și știu ce vor să facă cu viața lor, sunt mult mai mari.
În momentul de față, între 40-50% dintre tineri renunță la facultate încă din primul an, pentru că, după primele cursuri, își dau seama că nu au făcut alegerea potrivită.
Dacă avem, în fiecare etapă de învățământ, acest sistem de consiliere implementat, cu siguranță acest procent va fi mult mai mic. Mai mult decât atât, la finalul facultății, sunt mulți tineri care absolvă o facultate, își iau diploma și după aceea își mai petrec câțiva ani din viață încercând să descopere la ce sunt buni, ce le place, ce ar vrea să facă cu viața lor. Și tot din cauza faptului că nu au beneficiat la timpul potrivit de consiliere în fiecare etapă. Tot ce am spus până în momentul de față se traduce în bani, pentru noi ca și țară, și atunci mai bine investești mai devreme, într-un astfel de sistem de consiliere decât să te coste mult mai mult pe tine ca țară să ai la un moment dat foarte mulți tineri care nu lucrează și care nu sunt într-un sistem de învățământ, acei NEETs cum sunt denumiți la nivel european.

Ligia VORO