Share

Home / Invatamant / Ce șanse are educația în Cetate și în România?
Raul Hodoș, Edith Vereș, Vasile Cernat și Lucian Săcălean în discuție liberă cu cei prezenți

Ce șanse are educația în Cetate și în România?

Membrii Platformei Ro100 Târgu-Mureș au organizat în 10 octombrie la Hotel Concordia o dezbatere pe tema „Pedagogul și Cetatea”, prin care organizatorii și-au propus să poarte o discuție deschisă despre rolul pedagogului în construcția cetății, adică în dezvoltarea orașului.

Printre amfitrionii evenimentului s-au regăsit lect. univ. dr. Lucian Săcălean,  dr. prof. univ. Vasile Cernat, lect. univ. Raul Hodoș și Edith Vereș, comunicatorul platformei Ro100 Târgu-Mureș.

Schimbările sunt prea dese în educație

S-au discutat idei generale în ceea ce privește educația. „Din punctul meu de vedere, întrebarea are deja răspuns, ca majoritatea întrebărilor fundamentale legate de educație. La noi în țară, după modelul occidental, s-a semnat un pact pe educație de către toți liderii politici din țară prin 2009. Scârbiți de ceea ce făceau, de schimbarea continuă a legii învățământului, realizând cât de importantă e stabilitatea politică, ei au făcut o nouă lege a educației prin care dădeau 6% pentru învățământ în condițiile în care învățământul la noi a fost subfinanțat multă vreme, iar până prin 2007-2008, bugetul Ministerului Educației era mai mic decât bugetul celei mai mari universități din Statele Unite, Harvard, care e o universitate de vreo 16.000 de studenți. Și cu toate că s-a semnat, pactul a durat foarte puțin, s-a venit cu o nouă lege a educației, și acum, la 8 ani distanță, suntem din nou în situația în care modificăm legea educației la fel de mult ca prima lege. Deci din punctul meu de vedere, la principalele întrebări care se pot pune cu privire la învățământ se știe răspunsul. Și nu sunt numai finanțările, ci și calitatea profesorilor, care e poate cel mai important lucru, și unde Finlanda e vedetă. O concluzie extrasă de analiștii modelului finlandez a fost că ei au investit serios în calitatea profesorilor, adică nu poți obține performanță într-o țară dacă tu în rândul profesorilor nu reușești să aduni cei mai buni oameni care termină la un moment dat o facultate”, a spus în deschidere Vasile Cernat.

Meseria de profesor este una foarte dificilă și cu un grad de responsabilitate foarte ridicat și de aceea avem nevoie de oameni de top în acest domeniu. Vasile Cernat a sugerat că acest lucru se poate face prin valorizarea meseriei de profesor și salarizarea profesorilor care să fie la un nivel care să atragă absolvenții de facultate. „În majoritatea țărilor europene, dacă se face raportul dintre salarizarea profesorilor și salariul mediu pe economie, raportul este supraunitar. Sunt doar două țări în Uniunea Europeană în care raportul este subunitar, România și Bulgaria. Răspunsuri există, ce nu există este voința de a aplica ceea ce se știe”, a subliniat acesta. Iar condițiile lipsesc mult, este greu să menții interesul unui copil care trebuie să străbată dealuri pentru a ajunge la o școală dărăpănată cu profesori apatici, iar discrepanța dintre învățământului rural și urban, cu unele excepții, este deosebit de mare.

Mormanele de teme sunt de prisos

Conform studiilor citite de Vasile Cernat, nu există o corelație între numărul de teme și performanță cu o singură excepție: orele de matematică în liceu. Astfel, găsim o mare diferență între elevii de la noi și cei de afară. Interesant este că până pe clasa a V-a elevii noștri și de dincolo sunt cam la același nivel. Discrepanța crește mult până pe clasa a VIII-a și atinge apogeul pe clasa a X-a, ceea ce ne demonstrează că nu copiii sunt de vină, ci ceilalți factori.

Lucian Săcălean a venit cu niște date și statistici relevante subiectului. România a alocat pe 2016 (datele pe 2017 încă nu au fost furnizate), 10,8% pentru educație din veniturile bugetare, Franța a alocat 9,6%, Germania 9,5%, noi fiind la egalitate cu cei din Finlanda, tot 10,8%. „Aici este un mic schepsis. PIB-ul din 2016 a fost de 180 de miliarde de euro la noi. Educației, în 2016, i-au fost alocate cheltuieli de 10 miliarde de euro, de la salarii la investiții, asta însemnând 3,7% din PIB. Mai prost decât noi stau bulgarii cu 3,4% și Irlanda cu 3,3%. Anul trecut PIB-ul a fost mai mare decât în 2016, anul acesta este și mai mare, dar problema este de fapt tu cât colectezi. Din ceea ce colectăm, alocăm destul de mult educației. Dar una este să ai un PIB de 200 de miliarde de euro cum avem noi, și alta e să ai un PIB ca Franța sau Germania de 1000 și câteva sute de miliarde de euro”, a afirmat acesta. Practic problema nu este raportul bani alocați pentru învățământ și alte domenii, ci fondurile României în general. Cu toate aceastea, un exemplu grăitor că se poate face treabă cu bani mai puțini este Polonia care a avut o creștere vertiginoasă deși a pornit cam deodată cu România la începutul anilor 90.

S-a discutat și problema necunoașterii unei limbi de circulație internațională, în mod special limba engleză, pentru că studiile și cărțile noi de specialitate atât de necesare dezvoltării continue, apar atât de des încât editurile din România nu fac față în a le traduce, lăsând specialiștii și elevii/studenții români mult în urmă. De asemenea, Edith Vereș a aprobat ideea expusă de Vasile Cernat, prin care s-a propus la un moment dat ca elevii din secuime să fie duși într-un schimb de experiență într-un oraș din sud spre exemplu, și viceversa. Ar contribui enorm atât la dezvoltarea limbii, ci și culturală, ca elevii să vadă că nu sunt diferențe atât de mari de culturi și de oameni.

Dacă doriți să îi contactați pe membrii comunității România100 sau dacă aveți sugestii legate de acest subiect, îi puteți contacta la adresa de e-mail voluntari.mures@ro100.ro.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

FOTO: Târgul de Crăciun din Târgu-Mureş, în 25 de imagini

Municipiul Târgu-Mureş găzduieşte, în aceste zile, ediţia 2018 a Târgului de Crăciun, eveniment organizat de …

Share
Share