Impactul minorităților asupra Europei Centrale și de Est

Manifestările reunite sub genericul „100 de ani în 10 zile” realizate cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale, au continuat joi, 25 octombrie, la Sala Oglinzilor din Palatul Culturii cu prilejul Conferinței ștințifice internaționale „Securitatea, minoritățile și reconstrucția în Europa Centrala și de Est” (Security, minorities and reconstruction in Central and Eastern Europe). Evenimentul a fost  organizat de Institutul de Cercetări Socio – Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române, Cercul de Cercetare și Strategii Naționale, Universitatea de Medicină, Farmacia, Științele și Tehnologie din Târgu Mureș și Asociația Transilvană pentru Cultură.

„Conferința  a fost  dedicată minorităților și impactului pe care ele le au asupra securității în centrul și sud-estul Europei. Nu vorbim aici doar de minoritățile clasice, cum ne-am obișnuit, ci și de noile minorități, de cele rezultate în urma migrației. Conferința a reunit  specialiști, diplomați, reprezentanți din mediul universitar care au încearcat să pună  în dezbatere acestă problematică atât de actuală a fenomenului migraționist, cât și posibilele soluții, să vedem și părțile mai goale ale paharului cu alte cuvinte. Problemele ridicate în cadrul conferinței au fost atât  cele clasice privind protecția legală a minorităților naționale, dacă e sau nu nevoie de un cadru unitar la nivel european de exemplu, dar și cele  privesc integrarea migranților. Știm foarte bine cât tam tam s-a făcut, în special în țările vecine, Ungaria, Polonia . La acestea se adaugă și  teme subsidiare cum ar fi regionalizarea, care este impactul acestui aspect asupra minorităților în România și nu numai, dacă regionalizarea și descentralizarea va duce o îmbunătățire majoră a situațiilor minorităților în Europa sau nu”, a precizat lect. univ. dr. Lucian Săcălean, UMFST Târgu Mureș, coordonator al conferinței .

„Lucruri care ne provoacă examene de conștiință”

În deschiderea conferinței, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, directorul Institutului de Cercetări Socio – Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române a punctat contextul global care a stat la baza dezbaterii găzduită de Sala Oglinzilor.

„Această dezbatere are loc într-un context care, mie cel puțin, mi-a creat în ultima vreme multe probleme. Multe din dogmele mele pur și simplu au fost anulate. Mă gândesc la faptul că azi, Europa unită pare mai nesigură și mai singură din păcate. În Europa, state precum Polonia, își imaginează  un viitor pe care cred că doar ei, polonezii, în realizează, când în Ungaria  se vorbește de o țară în care să trăiască numai unguri get beget, când o țară care a creat piața mondială, și aici mă refer la Marea Britanie prin Brexit, se retrage, având uneori sentimentul că se retrage din istorie nu doar din spațiul Uniunii Europene. Mai mult, țara care a inclus globalizarea, aproape  prin violență uneori, și-a ales un președinte care vrea să ridice ziduri în fața emigranților uitând că ea însăți ca țară  este creația emigranților. Sunt lucruri care ne provoacă examene de conștiință, care iscă întrebări despre ce înseamnă viitorul Europei, cu atât mai mult în spațiul Europei Centrale și de Est”, a precizat Cornel Sigmirean.

Nu a fost ocolit contextul istoric 1918, în urma căruia România a devenit un exemplu în ce privește minoritățile.

„În urma actului Marii Uniri, România este oferită ca exemplu, atât în viața politică internă cât și internațională, vorbindu-se despre un model de conviețuire. Până s-a ajuns aici a trebuit să parcurgem o anumită istorie , se cunosc experiențele triste întâmplate în Târgu Mureș în 1990, dar cunoaștem și politica de aliniere  a Românie la standardele europene. În ce privește România, trebuie să aducem un omagiu celor care au creat la 1 Decembrie 1918 Statul Național Român, s-a dovedit una din cele mai generoase țări. Este meritul gândirii politice a liderilor din Transilvania  care, în punctul 6, au declarat aplicarea principiului deplinei egalități pentru toate naționalitățile care urmau să compună România, Sigur, de la un anunț  la realizarea în practică, istoria a fost mai lungă, dar oricum România rămâne printre țările cu cea mai generoasă ofertă  din spațiul Europei Centrale  și de Est.  După toate traumele istorice care le-a avut, azi,  România se află într-o situație confortabilă în ceea ce înseamnă relațiile majoritate-minoritate, iar  conviețuirea poate să consituie un model pentru alte state din regiune. Acest spațiu al Europei Centrale este unul încărcat de istorie în care minoritățile de azi au fost cândva majoritere. Din păcate memoria istorică a popoarelor din zonă înregistrează multe umilințe, care nu întotdeauna le ajută să colaboreze. Azi, suntem în situația ca la 100 de ani de la 1 Decembrie 1918 să purtăm o discuție relaxată, iar prin ce vom constata în urma ei să oferim studenților noștri alte perspective , să nu se mai repete trecutul, pentru că în orice moment scheletul naționalist poate fi scos din dulap pentru a fi resuscitat”, a menționat Cornel Sigmirean.

Ambasadorul Olandei, printre oaspeții conferinței

Printre oficialitățile prezente s-a numărat și Excelența Sa, Stella Ronner-Grubaciuc, Ambasadorul Olandei în România, aflată în premieră la Târgu Mureș.

„Este foarte important că o asemenea dezbatere are loc în Târgu Mureș, unde mă aflu pentru prima dată. Conferința este una relevantă tocmai pentru că are loc într-un loc unde trăiesc foarte multe minorități, într-un loc multicultural. Este important să avem astfel de dezbateri acum, în timpuri în care aceste probleme ale minorităților sunt deosebit de relevante din punct de vedere al securității. Nu aș putea nominaliza care ar fi cea mai mare problemă deoarece sunt mai multe feluri de minorități și fiecare dintre acestea are nevoie de o protecție  specifică”, a spus Stella Ronner-Grubaciuc, Ambasadorul Olandei în România.

Migrația, de la problemă socială la resursă

Contextul european actual a fost subliniat de Mircea Mocanu, șeful Misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație la București care a punctat rolul pe care România îl poate avea în ce privește problema migrației.

„Este important să privim acest eveniment dintr-o perspectivă europeană, din perspectiva nevoilor pe care le are Europa. Este important să existe o dezbatere reală  la care să participe mediul universitar, mediul academic, cel  care este în măsură să facă recomandări obiective de politică publică ce pot îmbunătății, atât situația migranților  cât și situația țărilor lor de destinație. Cea mai mare problemă la nivel european  este cea politică, asumarea unui obiectiv comun, a unei abordări strategice privind migrația și o abordare pro activă și nu reactivă la situația migrației, la sosirea unor fluxuri substanțiale.Chiar dacă România nu se confruntă cu fluxuri substanțiale  de migranți, ea va avea un rol cheie în următoarele șase luni, acela de a coagula și de a aduce la aceiași masă toți factorii, de a identifica o abordare comună  privind migrația, privind azilul, piața muncii  și transformarea migrației dintr-o problemă socială într-o resursă”, a precizat Mircea Mocanu, șeful Misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație la București.

Combaterea discriminării

Ilie Dincă, Secretar de stat în cadrul Consiliului Național de Combatere a Discriminării” a abordat în deschiderea conferinței tema discriminării, respectiv a importanței diminuării acestui fenomen.

„Trebuie să recunoaștem că în societatea românească există doscriminare, fapt pentru care Consiliului Național de Combatere a Discriminării își propune să diminueze acest fenomen. Toată societatea are obligația de a participa la această diminuare a acestui fenomen. Fiecare dintre minorități are nevoie de o reconstrucție, lucru valabil și în ce privește societatea românească, la care toate minoritățile își aduc contribuția. Mă bucur de această inițiativă de a organiza o astfel de conferință ,sper ca ea să aibă loc în multe alte centre universitare din țară. Ar trebui ca ele să aibă loc și în celelalte centre ale educației, și aici mă refer la licee, chiar și la nivel de școli. Spun asta deoarece este nevoie să aducem în prim plan acest concept de antidiscriminare , de la nivel micro. De aceea avem nevoie de astfel de dezbateri vizavi de acest fenomen care există în societatea românească”, a punctat Ilie Dincă.