Share

Home / Cultură / Cel mai mare tezaur mureșean descoperit la Ernei accidental de către un regizor!
Harsányi Zsolt alături de descoperirea sa

Cel mai mare tezaur mureșean descoperit la Ernei accidental de către un regizor!

O descoperire de proporții a fost făcută acum 10 zile, în localitatea Ernei, unde un tezaur format din 64 de piese de aur și argint a fost descoperit accidental de Harsányi Zsolt, actor, regizor și director al Departamentului de Teatru și Arte Vizuale la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, care a lucrat și la spectacolului „Trei surori” de Cehov și care în timpul liber se ocupă de un hobby mai puțin obișnuit – arheologie.

Piesele au fost identificate acum aproximativ 10 zile, după care au fost curățate și conservate de restauratorul muzeului într-o fază primară ca să poată fi prezentate și desigur să fie stabilizate. Fiind dintr-un argint pur 98%, ele sunt foarte fragile, deci este important ca ele să fie conservate.

Soós Zoltán și Daniel Cioată oferind mai multe detalii

Piesele au aparținut unui nobil dac

Daniel Cioată, arheologul muzeului, a oferit mai multe detalii în ceea ce privește descoperirea. „Este vorba de un tezaur din argint, care prin morfologia pieselor se înscrie în cadrul tezaurelor aparținând civilizației dacice clasice. Însă analizând puțin piesele, le-am putut data mai restrâns undeva în apropierea sec. I î.Hr. Este vorba de un tezaur complex care conține peste 60 de piese de argint la care se adaugă alte 3 obiecte din aur. Este un set complex de piese de podoabă care cuprinde aproape toate tipurile de obiecte cunoscute în perioada civilizației dacice și aici vorbim despre coliere, brățări, pandantive, lanțuri, diferite verigi. Printre cele mai importante obiecte sunt cele trei coliere din bară din argint, două dintre ele sunt torsionate, iar al treilea este format dintr-o bară simplă. De regulă aceste seturi de coliere, două dintre ele au aceeași morfologie în timp ce al treilea diferă. Întâlnim apoi o serie de brățări realizate din bară de argint, destul de masive, sau din sârme de argint. Apoi amintim două seturi de fibule care din punct de vedere morfologic se aseamănă, însă au dimensiuni diferite, iar faptul că ele sunt asemănătoare și câte două, iarăși putem vorbi despre seturi de podoabe, de perechi. Apoi amintim pandantivele, care vin prinse pe haine sau coliere, sub formă de toporaș, realizate din tablă de argint, apoi pandantive-tijă, care, iarăși un lucru important, pe una din ele s-a păstrat o mărgea de sticlă, iar celelalte mărgele le-am găsit separat, deci știm unde ar trebui să meargă și restul. Urmează cele trei pandantive din aur care au formă de amforă. Prin faptul că piesele sunt destul de masive, că lipsesc cerceii, ne putem gândi într-o primă fază că a aparținut unui nobil bărbat din rândul societății dacice din acea perioadă”, a spus Daniel Cioată.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra zonei văii Mureșului

„Importanța tezaurului este dată din punct de vedere științific pe lângă complexitate, pe lângă modul în care s-au păstrat piesele, și de faptul că a apărut într-o zonă, în zona Mureșului superior, în care așezările, fortificațiile, în general descoperirile din epoca dacică sunt destul de puține. Explicațiile pentru raritatea acestor așezări pot să fie date de stadiul cercetărilor, de preferințele dacilor de a locui în zonele deluroase, iar marile autostrăzi și drumuri trec de regulă pe cursul văilor principale și nu neapărat prin zonele de deal și atunci din cauza asta nu avem atât de multe așezări dacice. Este posibil să nu fi fost foarte locuit acest teritoriu în perioada respectivă, însă apariția acestui tezaur ne dă speranța că putem avea așezări, iar stadiul cercetărilor actuale ar fi principala explicație pentru raritatea descoperirilor lor”, a spus Daniel Cioată.

Activitatea realizată de Muzeul Județean Mureș în ultima vreme a fost legată de investițiile în infrastructura județului Mureș (ocolitoarea tronson Livezeni-Ernei și Târgu-Mureș – Câmpia Turzii). Acolo s-au făcut mai multe descoperiri importante din punct de vedere știițific, cum ar fi cimitirul gepidic din Ernei sau cele două morminte hunice din Tofalău.

Căutările independente dau rezultate

„Muzeul Județean Mureș este implicat în mai multe activități în ceea ce privește îmbogățirea patrimoniului național cultural. Un element important din acest proces de îmbogățire este activitatea persoanelor care obțin autorizația pentru detectoare. În ultimul deceniu, în toată Europa suntem martori ai unui boom în ceea ce privește descoperirea de tezaurelor noi, la fel și în județul Mureș, și ne bucurăm de aceste descoperiri. De multe ori s-a pus problema de ce nu instituțiile de specialitate identifică. Răspunsul este foarte simplu: asemenea tezaurizări nu se fac în situri arheologice cunoscute sau în așezări, ele sunt accidentale, sunt ascunse. Domnul Harsányi a avut norocul să identifice tezaurul”, a spus Soós Zoltán, directorul Muzeului Judeţean Mureş.

De când s-a permis folosirea în Europa a detectoarelor de către persoane obișnuite, cu o simplă autorizație, numărul tezaurelor descoperite s-a dublat, a spus directorul muzeului.

„Cred că este un moment deosebit pentru mine, pentru muzeu și pentru persoana care într-adevăr a avut norocul să descopere acest tezaur. Este foarte important pentru noi ca aceste tezaure să-și găsească rolul și locul unde să poată fi expuse. Cunoștințele noastre despre trecutul acestui județ o să fie mult mai vaste, nu cred că cineva s-a gândit că în locația în care au fost descoperit acest tezaur au existat așezăminte. Pentru noi, ca și Consiliu Județean și ca și Muzeu Județean Mureș, cel mai important lucru este ca acest tezaur să rămână acasă și pentru acest lucru vom spriniji muzeul și pe directorul acestuia”, a spus Peter Ferenc, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, convins că noua descoperire va aduce mulți noi vizitatori la muzeu din afara județului.

Un „accident” cât se poate de fericit

Urmează să se afle valoarea exactă a tezaurului care va fi stabilită de experții de la București, iar conform legii, o parte din suma valorii totale îi va reveni celui care a făcut descoperirea, Harsányi Zsolt.

Fericitul descoperitor spune că nu are preferințe anume unde să meargă în căutare de artefacte, și că merge de obicei după nas, mai ales în păduri pentru că acolo săpatul este mai ușor. Este pasionat de ceva vreme de arheologie, cumpărând primul detector acum 8 ani, tot atunci primind și autorizația. Nu s-a ocupat mult, însă în ultimii 3 ani, în urma unei operații, simțind că are nevoie de mișcare însă nefiind un mare iubitor de săli de fitness, a ales plimbatul prin păduri la vânat de artefacte ca metodă de sport. Deci, spune el, nu plănuiește să devină curând Indiana Jones de Târgu-Mureș.

„A fost o senzație aparte. După prima bucată de argint care e un fel de ac pe care l-am găsit în groapa micuță, a trebuit să mă așez pur și simplu. După ce am dat la o parte pământul, a ieșit fibula mare și mi-am dat seama că poate fi un tezaur. Și atunci am avut emoții foarte mari, nu numai eu, ci și prietenul meu cu care de obicei mergem pe teren să practicăm acest hobby, după care cu mare grijă, cu puținele noastre cunoștințe arheologice, am încercat să prelungim groapa, ca să vedem cât de mare e obiectul, și după ce am lărgit-o, am început să săpăm cu mare grijă în jos și a ieșit într-o formă de disc, era o bucată compactă cu restul obiectelor înăuntru. Le-am scos din groapă, le-am adus acasă și imediat l-am sunat pe domnul Soós fiindcă ne cunoaștem demult și chiar înainte cu două zile ne-am întâlnit la un vernisaj și chiar mi-am oferit ajutorul, să mergem să ajutăm cu mare plăcere în timpul liber. A doua zi am și luat legătura cu autoritățile și am predat tezaurul conform legilor”, a spus norocosul arheolog de timp liber, Harsányi Zsolt.

Descoperirea reprezintă cel mai important tezaur din perioada respectivă în colecția muzeului, existând doar altul similar găsit în anii ’60, din regiunea Transilvania Est, care a fost identificat la Mădăraș în zona Miercurea Ciuc.

Elena POLEARUȘ

Share

1 comentariu

  1. Cat de multe descoperiri va mai asteapta….!
    Felicitari pentru succes (ca nu e nici vorba de „noroc”!) si sper sa continuati cu mai multa incredere chemarea descoperirii adevaratelor dovezi ale stramosilor NOSTRI.
    Ca nu e „alb” sa nu vina din arcul carpatic!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Duminică începe Festivalul Internațional Studio 2018 la Târgu Mureș. PROGRAM COMPLET

În perioada 18-25 noiembrie 2018, Universitatea de Arte din Târgu-Mureș va organiza, pe scena Teatrului …

Share
Share