REPORTAJ. Palatul Toldalagi, cea mai elegantă reşedinţă nobiliară din Târgu-Mureş

15 noiembrie 2018

Palatul Toldalgi din Târgu-Mureş a fost construit între anii 1759 şi 1772 la iniţiativa contelui Toldalagi Laszlo şi se numără printre cele mai frumoase construcţii în stil baroc din România, fiind şi cel mai reprezentativ palat nobiliar din oraş de după instalarea Tablei Regeşti.
În urma colaborării cu arhitectul Schmidt Pal, care a folosit planurile arhitectului francez Jean Louis d’Or, ctitorul palatului, contele Toldalagi Laszlo, o personalitate reprezentativă a Tablei Regeşti – forul judecătoresc suprem al Transilvaniei – a reuşit să obţină una dintre cele mai elegante clădiri construite în stilul baroc-rococo din Târgu Mureş şi din România.
Clădirea a fost proiectată iniţial în formă de „U”, însă ulterior i s-a adăugat un corp de clădire care să închidă partea din spate. Astfel s-a ajuns la un plan de formă dreptunghiulară, cu o curte interioară cu galerii deschise (care după restaurarea încheiată în anul 2016 a fost acoperită, servind acum ca spaţiu expoziţional).
Palatul este format din subsol, care este acoperit cu bolţi semicilindrice, parter, unde sunt mai multe încăperi înşirate de-a lungul celor două laturi ale curţii interioare, mezanin şi etaj, unde există o sală mare de recepţie pe latura principală. Scara de acces de la parter duce spre galerie deschisă a etajului, cu arcade sprijinite pe stâlpi din cărămidă, de unde se intră în diferitele încăperi dispuse perimetral faţă de curte.
Pe faţada clădirii sunt scoase în evidenţă decoraţiunile în stil baroc, ghirlande, pilaştrii şi decoraţii din ghips la ferestre şi lucerne, acestea fiind realizate de artistul Schuchbauer Antal.
Doi dintre cercetătorii care au studiat acest palat, Nicolae Sabău şi Ioan Eugen Man, prezintă în lucrările lor faptul că portalul intrării are o deschidere amplă în arc mâner-de-coş, cu cheia de arc marcată printr-un bolţar cu profilatură curbilinie.
Ferestrele au deschideri dreptunghiulare cu ancadramente din tencuială, atât la parter, cât şi la etaj, cele de la etaj fiind mai mari şi mai bogat decorate, cu ghirlande de flori şi sprâncene de cornişă în formă de segment de arc. Sub ferestrele etajului se află panouri ornamentate cu stucaturi care pornesc de la pervaz şi coboară până în zona mediană a faţadei.
Cel mai elegant palat nobiliar din Târgu-Mureş adăposteşte secţia de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Judeţean Mureş, care, în urma ultimei restaurări, din 2016, a păstrat bolţile cu penetraţii şi decoraţii cu vrejuri. În fiecare încăpere s-au păstrat sobele de teracotă foarte vechi, ce au frontoane şi cahle pictate şi smălţuite, iar tonalitatea culorilor diferă de la o sobă la alta.

Iniţial, pe locul acestui palat au fost trei clădiri mai vechi, iar părţi din vechile clădiri au fost înglobate în noua construcţie. Din acest motiv construcţia Palatului Toldalagi a început în anul 1759 şi s-a derulat în mai multe etape până în 1772, când a fost terminată în întregime şi aripa din spate.
Între anii 1891 şi 1946 în acest palat a luat fiinţă primul muzeul etnografic, sub îndrumarea lui Aurel Filimon, arheolog şi etnograf, ce a pus bazele cercetării etnografice mureşene, după care Palatul Toldalagi a a stat închis timp de 44 de ani, până în anul 1984.
Palatul Toldalagi, primul palat nobiliar ridicat în Târgu-Mureş după instalarea în oraş a Tablei Regeşti, în secolul al XVIII-lea, a fost restaurat complet în nul 2016, după 8 ani de cercetări şi lucrări de reabilitare.
Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Zoltan Soos, a declarat că lucrările de restaurare au început din anul 2008, ocazie cu care s-a încercat remedierea unor greşeli făcute în anii ’80, când se practicau intervenţiile moderniste asupra clădirilor de patrimoniu.
„Ce s-a putut, am înlăturat, am redeschis camere care au fost zidite între timp, am refăcut sala mare care avea o însemnătate mare în acea perioadă – proprietarul era contele Laszlo Toldalagi, asesorul Tablei Regeşti. S-au făcut reparaţii la acoperişul clădirii, la subsol, au fost executate lucrări de drenaj, lucrări pentru a încerca să scoatem igrasia din pereţi şi să acoperim curtea interioară. Practic a fost renovată toată infrastructura clădirii, iar în urma lucrărilor depozitele au început să se usuce. Singura problemă este acum spaţiul relativ mic pentru colecţia noastră bogată, nu avem atâta spaţiu câte lucruri valoroase deţinem. Acum avem toate sălile de expoziţie restaurate, s-au păstrat stucaturile originale baroce, avem sala contelui, unde există printre puţinele şeminee din stucaturi păstrate în România – inclusiv cu urmele de trasare, decorurile, se văd desenele originale făcute cu creion pe tencuiala de atunci”, a arătat Soos Zoltan.
Astfel, în urma unor ample lucrări de restaurare, care au costat peste 1,5 milioane de lei, alocaţi de Consiliul Judeţean Mureş, s-a reuşit redarea aspectului de odinioară a clădirii, mai puţin partea cromatică interioară, care nu a mai putut fi recuperată.

Pentru a reda din atmosfera secolului al XVIII-lea, muzeul a reuşit achiziţionarea mobilierului din Palatul Teleki din Târgu-Mureş pentru amenajarea unei camere aristocratice, pentru a prezenta o parte din viaţa aristocraţilor din oraş. Această sală aristocrată de secol XVIII va funcţiona alături de celelalte nouă săli de expoziţii ale Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Târgu-Mureş.
De-a lungul timpului, Palatul Toldalagi a adăpostit mai multe instituţii: în 1786 a fost o tipografie, în 1920 a funcţionat o bancă, iar din anul 1960 a fost secţia de istorie a Muzeului Judeţean Mureş.
Din 1984, în acest palat funcţionează Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Târgu Mureş, fiind unul dintre cele mai importante obiective turistice din oraş.
Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu-Mureş deţine obiecte foarte valoroase, între care porturi populare de colecţie, perdele, feţe de masă, tricotaje de mobilier, prosoape, artizanate de lemn, icoane din lemn şi sticlă, obiecte de ceramică, din metal, din os, însă şi piese din creaţia contemporană, împletituri din pănuşi, papură, obiecte din iască, picturi naive etc.
Primele obiecte din colecţii au fost achiziţionate de către Aurel Filimon, la începutul secolului XX, campania de achiziţie fiind continuată mai apoi de către colecţionarii din oraş, care au acoperit aproape toate zonele etnografice mureşene – Câmpia Transilvaniei, Valea Superioară a Mureşului, Valea Gurghiului, Valea Nirajului şi Valea Târnavei.