Home / Reviste / Reghin / Seară de suflet la Reghin, cu ÎPS Ioan Selejan,

Seară de suflet la Reghin, cu ÎPS Ioan Selejan,

Distribuie

Reghinenii au avut parte vineri seara de un oaspete special, în persoana Înaltpreasfinţiei Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, care a susținut la Biblioteca Municipală „Petru Maior” conferința „Lungul drum al Marii Uniri”. Evenimentul a fost  organizat de Primăria Municipiului Reghin , Biblioteca Municipală „Petru Maior”, Protopopiatul Ortodox Reghin, Direcția Județeană pentru Cultură Mureș și Revista „Vatra veche”.

„Îi mulțumesc Înalpreasfinției Sale că a acceptat provocarea noastră. Eram plin de speranță , dar în același timp mă gândeam că și distanța dintre Timișoara și Reghin nu este de ici colo. Privind la sala în care ne aflăm, s-a convins de faptul că este mereu așteptat cu drag la Reghin, este prețuit și iubit aici și îl simțim al nostru. Este al nostru prin tot ce a făcut de-alungul activității sale”, a precizat Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene pentru Cultură Mureș.

„Speranța noastră este în biserică”

„Sunt recunoscătoare Bunului Dumnezeu că ne-a oferit această întâlnire de suflet cu Înaltpreasfinţia Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, în condițiile în care poporul român este mai dezbinat ca niciodată. Ne aflăm în  Anul Centenarului, și totdeauna am spus  că speranța noastră este în biserică. Dragi părinți, vă rog să aveți grijă de noi să nu ne ducem de râpă, să nu stricăm ce au făcut strămoșii noștri, să merităm măcar  o unitate care,  acum ni se pare  imposibil să o realizăm. Acest lucru în facem doar cu ajutorul bisericii și al Bunului Dumnezeu. Aveți grijă de noi, aveți grijă de sufletele noastre, de copii noștri, toată speranța noastră e în bunul Dumnezeu,  în biserică și preoții care sunt mâna Domnului” – Maria Precup, primarul municipiului Reghin

Importanța mesajului preoților

„Cei care pot transmite românilor  acest mesaj de Centenarul Marii Uniri sunt preoții. Sunt cei care pot să transmită copiilor noștri, nepoților acest mesaj important pentru români. Să nu uităm de cei tineri, sunt prezenți și la acest eveniment îmbrăcați în costume populare. Pentru cei din Reghin și împrejurimi este o onoare să îmbrace portul popular în acest an al Centenarului Marii Uniri” – Vasile Gliga, președinte PSD Mureș

Urcuș spre cele dumnezeiești

„Dăm slavă lui Dumnezeu pentru această seară minunată în care ne bucurăm de prezența în mijlocul nostru a Înaltpreasfinției Sale Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului. Ne bucurăm că a ales în această seară să ne înalțe sufletele cu cuvintele sale mărețe, că are o forță deosebită în slujirea turmei cuvântătoare. Îl rugăm pe bunul Dumnezeu să-l însoțească în toată viața, să-și continue acest drum , acest urcuș înspre cele dumnezeiești” – Părintele Valentin Vârva, protopopul ortodox al Reghinului.

Făuritor de istorie

La eveniment a onorat cu prezența și Mircea Dușa, prefectul județului Mureș, care i-a oferit înaltului oaspete un drapel de protocol, simbol al românismului și patriotismului de pe aceste meleaguri.

„A fost o lecție de istorie predată de Înaltpreasfinţia Sa Ioan Selejan, o lecție mai altfel decât cea predată la școală, cu multe pilde subtile transmise de domnia sa.  Părintele Ioan Selejan este un mare patriot,  un făuritor de istorie , este cel care,   în anii 90, s-a implicat în ce privește românii ortodocșii din Harghita și Covasna. Timp de peste 20 de ani a reclădit în aceste județe tot ce Imperiul Austro-Ungar a distrus în localitățile românești, biserici, școli, instituții de cultură, atât în perioada premergătoare Primului Război Mondial cât și în perioada ce a urmat odiosului Diktat de la Viena”, a spus prefectul Mircea Dușa.

„Nimeni nu are dreptul să pună vreo sârmă ghimpată între inimile românilor”

Publicul prezent la eveniment a avut parte de o adevărată lecție de istorie predată cu simplitate, dar mai ales cu sinceritate de către Înaltpreasfinţia Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, de la începuturile  arhitecturilor politico-militare la nivel mondial și până la momentul istoric al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. La final, nu i-a rămas dator prefectului Mircea Dușa, oferindu-i versurile poeziei „Nu plânge Maică Românie” scrisă de un soldat român în tranşeele Primului Război Mondial.
„Această poezie nu a fost scrisă în fața unui șemineu, într-o casă caldă, la un răsărit de lună, ci a fost scrisă în tranșee, nu pe o masă de nuc sau de mahon, ci pe o cască de fier purtată de un soldat. Iată cu ce gânduri au trecut ostașii români Carpații. De aceea, să nu lăsați frați și surori să ne dezbine cineva niciodată. Suntem ardeleni, moldoveni, olteni, munteni, și pentru ca noi să fim azi împreună, primii care au murit au fost feciorii din Moldova și din Țara Românească. Nu lăsați niciodată ca cineva să mai tragă, să mai treacă, să mai așeze și să mai pună vreo sârmă ghimpată pe crestele Carpaților. Suntem frați și nimeni nu are dreptul să pună vreo sârmă ghimpată între inimile românilor deoparte și de alta a Carpaților”, a spus Înaltpreasfinţia Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

„Un Hub cu sclipici”, la Reghin

Distribuie Valorile educaționale ale lecturii cu voce tare sunt deja bine documentate: practica introduce un …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.