Share

Home / Agricultura / Fermierii de top, invitaţi în acţionariatul Semtest-BVN

Fermierii de top, invitaţi în acţionariatul Semtest-BVN

Unitate etalon în domeniul geneticii de vârf pentru crescătorii de bovine din România, Semtest-BVN Mureş încheie anul 2018 cu realizări de excepţie, obţinerea primului viţel Wagyu din ţară prin metoda transferului de embrioni şi extinderea pe piaţa din Libia fiind doar două dintre acestea. O altă realizare a ultimului an este considerată şi noua filozofie de business prin care cei mai valoroşi crescători de bovine din România sunt invitaţi să facă parte din acţionariatul societăţii. Despre toate acestea, ne vorbeşte ing. Valer Sician, directorul Semtest BVN-Mureş.

Reporter: Fiind aproape de finalul anului 2018, vă rog să începem cu un scurt bilanţ…

Ing. Valer Sician, director Semtest-BVN Mureş: Încheiem anul 2018 cu bine, a fost un an bun din prisma activităţilor. Cea mai importantă activitate pentru noi constă în producerea de material seminal şi practic producerea de viţei în populaţia fermierilor. Ne menţinem la nivelul anului 2017, suntem cu o estimare de peste 200.000 de viţei produşi în România, ceea ce este un lucru îmbucurător, pentru că efectivul de animale într-o anumită perioadă tindea spre o scădere şi ne bucurăm să vină tineret din spate.

Rep.: Care sunt coordonatele relaţiei cu fermierii şi operatorii?

V.S.: Partea de colaborare cu fermierii, cu operatorii, este foarte importantă pentru noi. Reuşim să avem legături foarte bune cu ei, să le asigurăm tot ce înseamnă material seminal de cea mai bună calitate, indiferent de rasă sau de taur. În 2018 am reuşit să atragem fermieri în structura de acţionariat a Semtest BVN. Aş spune că este un moment istoric pentru reproducţie, pentru unitatea noastră, deoarece în 1976 unitatea noastră s-a înfiinţat pentru a deservi tot ceea ce înseamnă reproducţie pe zona Transilvaniei, iar anul 1989 a venit cu deschiderere totală, ceea ce a însemnat şi o luptă pentru supravieţuire pentru multe unităţi de reproducţie. Unitatea noastră a găsit, spun eu, drumul şi înţelepciunea în perioada 1999-2000 pentru a semna parteneriate de colaborare cu unităţi din Europa, pentru a-şi asigura genetica. A fost un pas important, mare, şi iată că în anul 2018 reuşim să facem o deschidere, o transparenţă totală şi cei mai buni fermieri crescători de Bălţată, şi nu numai, deoarece sunt şi câţiva crescători de Holstein, au intrat practic în sistemul de conducere al Semtest-BVN. Este o măsură importantă deoarece de acum tot ce înseamnă reproducţie, planificare, organizare, este realizată cu cei mai buni fermieri din România. Sunt aproape 20 de judeţe care sunt incluse în prima etapă. Va urma şi o a doua etapă şi vom continua această deschidere. Sunt condiţii clare stabilite pentru a intra în acţionariatul Semtest-BVN. Vorbim despre fermieri care au dovedit că fac reproducţie şi pun accent pe genetică, pentru că se lucrează la un anumit nivel. Sperăm ca acest demers să ducă la o îmbunătăţire a colaborării cu fermierii.

Rep.: Ce alte realizări deosebite aţi bifat în acest an?

V.S.: O altă realizare importantă este crearea unei rase noi în România. Este vorba despre rasa Wagyu. Am reuşit printr-o biotehnică de vârf, prin embriotransfer. Aşa cum se ştie, unitatea noastră are tradiţie în embriotransfer. În 1976 se făcea primul transfer de embrion din material congelat din România, produs de echipa domnului Emil Silvaş. Iată că la 40 de ani de la acel moment, noi reuşim să ducem mai departe această activitate. Avem laborator autorizat pe embriotransfer pe care l-am şi pus în valoare, precum şi echipa din cadrul acestuia, care este coordonată de domnul doctor Lucian Hârceagă, la solicitarea unor fermieri care au dorit să aducă embrioni din rasa Wagyu din străinătate. Am stabilit toate condiţiile pentru demararea acestei activităţi şi la ora actuală vorbim deja de câţiva viţei obţinuţi din rasa Wagyu. Primul a venit pe lume la Şeica Mică, are numele de Nero şi este un viţel care practic deschide o nouă rasă în România.

Rep.: Ce înseamnă ca perspectivă această rasă nouă?

V.S.: Rasa Wagyu reprezintă o rasă de mare interes în Japonia, unde era şi este considerată nobilă. Era folosită doar de către conducătorii Japoniei, deoarece are o calitate a cărnii foarte bună şi din acest punct de vedere se consideră că este rasa cu cea mai bună carne. De aceea, în Japonia a primit titlul de rasă de patrimoniu naţional şi practic ieşirea din Japonia nu se face. Sunt anumite ţări din Europa care deţin efective mici din rasa Wagyu, de exemplu Germania, care are circa 250 – 300 de capete. Vorbim de o rasă importantă din punct de vedere a calităţii cărnii şi probabil că şi pentru România poate să însemne o nişă pe care să se orienteze anumiţi fermieri. Cred că mesajul este dublu. Pe lângă faptul că am reuşit să creăm o rasă, mesajul este că pe lângă biotehnica de vârf biotransferul este o tehnică care vine să suplimenteze celelalte măsuri şi tehnici de reproducţie, vine cu avantaje pe care celelalte tehnici nu le are. Aici este câştigul cel mare. Practic, prin această biotehnică de vârf, pe lângă faptul că am putut crea o rasă nouă, tot la fel putem menţine, dacă este nevoie, o rasă în conservare, ceea ce este foarte important. La fel de important este ca noi să putem avea păstrate gene din rasele noastre, pentru că pe parcurs, în următorii 40 – 100 de ani, urmaşii noştri să folosească această rezervă de gene în activităţile de ameliorare pe care le vor face. Avantajul cel mai mare îl reprezintă după părerea mea multiplicarea femelelor într-o fermă. Prin embriotransfer, practic se poate multiplica cel mai rapid şi cel mai sigur gametul femel dintr-o fermă, pentru că dacă prin însămânţare discutăm de un viţel sau doi, în cazuri excepţionale trei sau patru, prin embriotransfer poţi să produci de la o vacă circa 20, 30, 40 de viţei într-un an, prin trei-patru spălări. Cred că aici va fi avantajul foarte mare, deoarece nu vorbim despre ceva inventat cum de noi, embriotransferul fiind o metodă care funcţionează de 40 de ani în România, şi de 40-50 de ani în Europa. Europenii au perseverat în embriotransfer şi la ora actuală vorbim în fermele performante din Europa de 70-80% viţei produşi prin embriotransfer într-o fermă. E o metodă folosită la cel mai înalt nivel şi cred că după capitalizarea care s-a făcut în ultima perioadă în rândul fermierilor, aceştia sunt în măsură să se gândească la asemenea tehnică. E mai costisitoare decât metoda prin însămânţare, dar avantajele sunt net superioare. Este o speranţă în plus că şi fermierii buni au această metodă la dispoziţie şi noi suntem oricând pregătiţi să o dezvoltăm.

Rep.: Pe ce coordonate se află Semtest BVN în privinţa pieţelor externe?

V.S.: Dacă în ultimii ani am intrat pe piaţa europeană şi pe cea asiatică, aici mă refer la China şi Mongolia, începând din 2018 am abordat o altă zonă, şi anume Orientul Mijlociu. Am reuşit să demarăm o colaborare cu Libanul, o ţară relativ mică, dar care îşi propune să crească efectivele de animale. Colaborarea constă atât pe raţa Bălţata Românească, cât şi pe rasa Holstein şi cred că este important ca pe lângă pieţele consolidate să abordăm şi alte pieţe.

Rep.: Ce vă propuneţi pentru perioada următoare?

V.S.: Perioada strict următoare o să ne aducă o campanie de informare, împreună cu femierii şi operatorii. În contextul în care în acest an nu s-a organizat Parada Taurilor, am decis să fim noi mai aproape de fermieri şi operatori, prin urmare vom merge noi pe teren. De fapt, am început aceste ieşiri în mai multe judeţe din zona Moldovei, împreună cu un colectiv de consultanţi, şi vom continua aceste acţiuni deoarece pulsul se ia întotdeauna de pe teren. Pe termen lung, dorim să ducem mai departe activitatea de reproducţie şi să o dezvoltăm. Vom investi mai departe în softul care gestionează datele de reproducţie, vom dezvolta şi vom organiza în continuare cursurile de reproducţie pe care le organizăm de aproape cinci ani şi cu care ne mândrim. Aproape lunar avem câte o serie de cursanţi, fermieri şi medici veterinari veniţi din toată ţara. Mai mult decât atât, lucrez la un proiect nou în care cred foarte mult. Dorim să ne implicăm în tot ce înseamnă pregătire profesională a fermierilor. E un paradox în România, de 30 de ani facem fermieri, dar tot de atâţia ani am uitat să ne ocupăm de şcolile agricole. Dacă până în 1989 aveam circa 200 de licee agricole, în prezent au mai rămas doar circa 10%. La ora actuală, România este fără un sistem de formare a viitorilor fermieri şi am avut discuţii pe această temă inclusiv cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, la care am văzut o deschidere mare în acest sens.

A consemnat Alex TOTH

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Ce se mai discută în Consiliul Local Târgu-Mureş

Convocator În conformitate cu Dispoziţia Primarului nr. 5015 din  11 decembrie 2018  se convoacă şedinţa …

Share
Share