Rolul BNR în evoluția României moderne

n contextul aniversării Centenarului Marii Uniri, Banca Națională a României organizează în perioada 26 noiembrie – 7 decembrie o serie de activități de educație financiară dedicate studenților și elevilor, la sediul Agenției Mureș a BNR și al unităților de învățământ locale.

Evenimentele vor fi organizate sub forma unor sesiuni de prezentări, în care specialiști BNR vor aborda, în dialog cu participanții, teme generale referitoare la: rolul BNR în înfăptuirea Marii Uniri, implicarea unităților teritoriale în istoria locală, dar și prezentări pe teme generale de educație financiară.

Cu ocazia demarării seriei de activități a fost organizat la Sala Mare a Palatului Administrativ un eveniment în cadrul căruia au participat numeroși elevi, invitați din mediul financiar-bancar, specialiști BNR și cadre didactice ale instituțiilor de învățământ partenere.

Oficialitățile care au luat cuvântul au fost Mircea Dușa, prefectul județului Mureș, Ovidiu Dancu, vicepreședintele Consiliului Județean Mureș, prof. univ. dr. Vasile Dobrescu și, din partea BNR, Maria Dornean și Brândușa Costache.

Mircea Dușa și-a exprimat admirația pentru rolul Băncii Naționale a României în constituirea statului român modern și a sintetizat aportul acesteia.
„Banca Națională a României a avut un rol important ca principală instituție a statului român și chiar dacă, în acea perioadă, tezaurul Româțniei se afla în mai multe capitale, fie la Moscova, fie la Berlin, fie la Londra, a făcut eforturi deosebite pentru a susține statul român, mai ales aunci când am ieșit din perioada neutralitate și Guvernul s-a retras la Iași, inclusiv conducerea Băncii Centrale. Prin împrumuturile și eforturile financiare pe care le-a făcut, Banca Națională a României a reușit să finanțeze activitatea din acea perioadă și, mai ales, pregătirea de război și susținerea armatei române. În 1918, imediat după Unire, în timp foarte scurt Banca Națională a reușit să aibă reprezentanțe în cele două provincii românești Basarabia și Bucovina și să participe la uniformizarea monedei naționale și să încerce să pună pe noi temelii întregul sistem financiar din România”, a declarat prefectul județului Mureș.

BNR, finanțatoarea statului român în vremuri dificile

Banca Națională a României a acordat statului român o serie de împrumuturi în anii neutralității (1914-1916). Astfel, în perioada 11/24 septembrie 1914, a acordat suma de 100.000.000 lei. Aceeași sumă a fost acordată și în perioadele 20 decembrie 1914/2 ianuarie 1915, 15/28 iunie 1915 și 19 decembrie 1915/1 ianuarie 1916.

În anii de război (1916-1918), BNR a împrumutat din nou statul român cu sume de bani, în felul următor: 300.000.000 lei (în perioada 21 octombrie/3 noiembrie 1916), 300.000.000 lei (în perioada 12/25 aprilie 1917), 300.000.000 lei (în perioada 19 decembrie 1917/1 ianuarie 1918), 300.000.000 lei (în perioada 16/29 mai 1918) și 54.000.000 (în perioada 27 septembrie/10 octombrie 1918).

„În teritoriile unite, rolul Băncii Naționale avea să fie de o complexitate aparte. Prima dintre operațiunile în care Banca a fost implicată a fost unificarea monetară, menită în opinia guvernatorului Ioan Bibicescu să cimenteze ideea de stat în cadrul noilor hotare pe care le-au făurit cu atâta eroism moneda și viteaza noastră armată. Având în vedere toate acestea, credem că astăzi putem spune că în acei ani grei, de jertfe și suferințe, de renaștere și miracole, Banca Națională a României și-a îndeplinit misiunea pentru carre fusese creată, identificându-se cu destinul național”, a precizat Brândușa Costache.

Tradiția bancară în zona Mureșului

La finalul evenimentului, Maria Dornean a făcut o prezentare generală a istoriei domeniului bancar la Târgu Mureș și a punctat cele mai importante momente ale evoluției acestuia.

Prima bancă românească în Transilvania a fost Albina. Aceasta a fost înființată în 1872, la Sibiu. Până în 1887 s-au întemeiat 17 instituții financiare românești care au ajuns la 37 în 1892 și la 66 în 1900. Banca Albina din Sibiu a avut două unități și în zona Mureș. Agenția de la Târnăveni a fost înființată pe 1 mai 1908, iar filiala din Târgu Mureș a fost deschisă pe 1 mai 1910 și a devenit cea mai rentabilă. Totodată, în intervalul 1886-1887 a luat ființă, la Reghin, Banca „Mureșana”. În intervalul 1868-1909 au fost înființate la Târgu Mureș instituțiile de credit Casa de economii, Banca Ardeleană Comercială, Casa de Economii Agrară, Banca Industrială Comercială și Casa de Economii Obștească, cu denumiri în limba maghiară.

În 9 septembrie 1920, Consiliul General, sub președenția lui I.G. Bibicescu, a decis înființarea la Arad, Sătmar și Târgu Mureș a filialelor Băncii Naționale a României. Prima clădire a agenției din Târgu Mureș a fost situată pe strada Ștefan cel Mare nr. 1. Activitatea bancară a avut de suferit în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, iar agenția din Târgu Mureș a Băncii Naționale a României și-a reluat activitatea în 7 noiembrie 1944, conform hotărârii Consiliului de Administrație. În 22 noiembrie al aceluiași an, la Târgu Mureș funcționau nouă bănci, din care doar două erau românești: Banca Albina și Banca Românească. Pe 1 ianuarie 1947, noul regim va naționaliza BNR, conform Legii 1056/28 decembrie 1946, și va deveni Banca Republicii Populare Române – Bancă de Stat din 1948, subordonată Ministerului Finanțelor. În 1965, a preluat titlul de Banca Națională a Republicii Socialiste România, iar în 1990 a devenit Banca Națională a României. Începând cu anul 1991, Banca Națională a României a devenit organ al statutului și a dobândit personalitate juridică.

Educație financiară

BNR a demarat un program de educație financiară care cuprinde proiecte educaționale (Academica și Zilele Porților Deschise pentru studenții economiști), instrumente digitale, conferințe publice, website-ul BNR, broșuri și pliante, dar și vizite la BNR. Conform inițiatorilor, impactul educației financiare presupune: creșterea predictibilității economiei, creșterea incluziunii financiare, reducerea supra-îndatorării, reducerea costurilor în sistemul financiar, reducerea efectelor negative ale stresului financiar, eficientizarea sistemului de pensii și, nu în ultimul rând, creșterea nivelului de înțelegere a fenomenelor politice și administrative.

Andrei VORNICU