Cântec, joc și simțire românească la Căminul Cultural din Chiheru de Jos Cultură
  • alin.zaharie
  • 0 comentarii
  • 587 Vizualizări

Cântec, joc și simțire românească la Căminul Cultural din Chiheru de Jos

Manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri de la Chiheru de Jos au poposit  la Căminul Cultural din comună, cu ocazia spectacolului folcloric intitulat „Flori de Centenar”. Înainte ca muzica și dansul popular să-și intre în drepturi, cei prezenți au avut parte de o dublă lansare de carte.

„Este o mare bucurie să prezint un asemenea eveniment aici, la Chiheru de Jos, pentru că e mult mai ușor să cântăm, să jucăm, dar atunci când vine vorba de a scrie o carte, lucrurile sunt mult mai complexe. Suntem onorați să avem la acest eveniment intelectuali de marcă ai județului și ai țării în mijlocul nostru, Alexandru Matei, fost director al Arhivelor Statului-Filiala Cluj, și Dimitrie Poptămaș, președintele Fundației Culturale „Vasile Netea”, a precizat Iulia Maier, prezentatorul spectacolului.

Lecție de istorie cu Dimitrie Poptămaș

Lansarea de carte a fost precedată de o incursiune în istorie făcută de Dimitrie Poptămaș.

„Mă bucur să fiu prezent în această zi la Chiheru de Jos, zi premergătoare zilei cele mari, ziua de 1 Decembrie 1918, de când s-a împlinit dorința poporului român de a se uni într-un singur stat, România. Este cunoscută situația, cele trei țări române, Ardealul, Moldova și Țara Românească au fost cândva în istorie împreună. Vitregia istoriei le-a despărțit în cele trei principate. Faptul că aveam aceleași tradiții, vorbeam aceeași limbă, acestea au alimentat permanent ideea de unitate a locuitorilor acestor trei provincii. Cărțile au fost acelea care ne-au unit pentru prima dată. Un profesor clujean pe nume Ioachim Crăciun spunea că,  înainte de a cuceri Mihai Viteazul, cu sabia, țările române, le-a unit Diaconul Coresi, cel care, în secolul al XVI-lea, a tradus în limba română cărțile bisericești. Faptul că am avut acces și ne-am cultivat limba, acest lucru a dus la dorința de formare a națiunii și toate cele trei Țări Române au ajuns la convingerea că vorbesc aceeași limbă, au aceleași obiceiuri și tradiții. Acesta a fost un lucru deosebit, care a fost luat în seamă de către Mihai Viteazul atunci când, pentru o scurtă perioadă de timp, a unit cele trei Țări Românești. Fiind conștienți de faptul că suntem români cu toții, s-a auzit pentru prima dată strigându-se pe Câmpia Libertății de la Blaj: Noi vrem să ne unim cu Țara! Această dorință a continuat să existe și așa s-a întâmplat că toate acțiunile din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, au condus la formarea Statului Național, prin recunoașterea limbii române, prin aceeași credință, prin obiceiurile și tradițiile noastre”, a spus Dimitrie Poptămaș.

Alexandru Matei, din nou acasă, la Chiher

 Alexandru Matei, fost director al Arhivelor Statului-Filiala Cluj, s-a întors în mijlocul consătenilor cu lucrarea sa intitulată „Chiherul și împrejurimile la 1918”.

„Această carte a plecat de la faptul că m-am născut în Chiher, am fost botezat de Iuliu Grama, cel care a ajuns să conducă această zonă, în numele Consiliului Național Român regional, care își avea sediul la Reghin, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Ceea ce am consemnat în scris despre 1918 a stat la baza scrierii unei mari monografii, în două, trei volume. Am intenționat să leg acest spațiu românesc de istoria noastră națională, dar o întâmplare nefericită m-a privat să termin această monografie, pentru că am fost reclamat tocmai de sus, în anul 1988, la tovarășul, pentru un fapt cât se poate de cumplit la suprafață, dar real în fond, și anume că, în calitate de profesor la Facultatea de Istorie și director al Arhivelor Statului din Cluj, fac propagandă greco-catolică. Acest lucru m-a dus la pensionarea de la Arhivele Statului înainte de termen, la ostracizarea într-un spital ca să mă pot pensiona medical. La un an după ce am ieșit din spital, mi-au dispărut toate urmele documentare pe care le-am adunat despre această zonă, respectiv Chiher. Cu durere spun că nu am putut să săvârșesc acea lucrare. Mă bucur că în acest an special a fost scoasă această carte în câteva sute de exemplare, ca să poată fi citită de copiii, nepoții și strănepoții celor consemnați în această carte despre ce ce au făcut înaintașii lor, în frunte cu Iuliu Grama, care a fost printre cei 1228 delegați care au votat un act de o deosebită valoare care a fost Marea Unire”, a menționat Alexandru Matei.

Al doilea volum prezentat a fost „Pometul secular al Chiherului de Sus, județul Mureș, România” de Mihai Constantinescu, autorul lipsind din motive de sănătate, cartea fiind prezentată de Alexandru Matei.

„Sărbătorim Marea Unire cum se poate mai frumos și cu bun simț”

 Eremia Pop, primarul comunei Chiheru de Jos, a ținut să precizeze importanța momentelor dedicate eroilor neamului, organizate cu bun simț, dar, mai ales, sinceritate față de istoria națională.

„Sarcina mea este una foarte simplă: să mulțumesc din suflet prezenței domnului Alexandru Matei, în calitate de autor al cărții dar mai ales de chiherean. Vreau să vă fac atenți la faptul că această carte prezintă niște date foarte importante și valoroase pentru zona noastră. Găsim în ea istoria satelor noastre la 1918. Îi mulțumesc, de asemenea, domnului Dimitrie Poptămaș, care ne-a vorbit despre istoria Marii Uniri. Centenarul se sărbătorește în toată țara, dar să reținem faptul că la Chiher am avut parte de niște intelectuali de mare valoare care au venit de la Tîrgu Mureș și Cluj în comuna noastră. Nu suntem deloc mai prejos de orașele mari. Au și ele elita lor, lumea lor de calitate, dar iată că acești domni au ținut să vină la Chiher, pe acest frig de iarnă, în această comună care nu e nici mare, nici mică, dar, pentru noi, e cea mai mare și mai frumoasă. Înainte de masă, la biserică, preoții din comună au oficiat un parastas simbolic pentru eroii neamului. Le mulțumesc tuturor chiherenilor și urisenilor care au venit la cămin, precum și tinerilor noștri și artiștilor care au urcat pe scenă. Din puținul nostru încercăm să sărbătorim Marea Unire cum se poate mai frumos și cu bun simț. Nu am făcut cheltuieli mari, am făcut ce am putut, ca să ne bucurăm de acest moment de sărbătoare, să înțelegem că bunicii noștri, care au trăit momentul, l-au înțeles în forma acelor ani, în forma acelor timpuri. Ei au înțeles și au fost uniți în gândul de a se uni Țările Române. Suntem în altă epocă și noi înțelegem lucrurile diferit. Acei oameni și-au dorit din suflet să se unească, iar nouă nu ne rămâne decât să avem grijă de ce au realizat ei”, a spus primarul Eremia Pop.

Cântec, joc și simțire patriotică

 Programul artistic a adus pe scena Căminului Cultural din Chiheru de Jos grupele de dansuri din cadrul Ansamblului „Moștenitorii” din comuna Chiheru de Jos, coordonate de Valentina și Niculae Bologa, tinerii instrumentiști din Chiher și soliștii Adelin Pascu, Raluca Bogătean, Anca Manoilă, Adriana și Nelu Maior, Costi Dumitru, Livia Sorlea și Iulia Maier.

„De câțiva ani s-a ridicat ștacheta aici la Chiher, ne-am obișnuit să avem invitați intelectuali, profesori universitari. Acesta este un lucru minunat. Nu întâmplător am intitulat acest spectacol minunat „Flori de Centenar” pentru că anul trecut, când am venit pentru prima dată la Chiher și am văzut atâția tineri și copii, am fost impresionați. Fapt pentru care, împreună cu minunata familie Bologa, Valentina și Niculae, cu primăria și întreaga comunitate din Chiher, ne-am implicat și am pus pe picioare  ansamblul folcoric „Moștenitorii”, care deja a fost în turnee, inclusiv în străinătate. Am vorbit cu câțiva adulți ca din ianuarie să pregătim unii soliști individuali și un grup vocal de adulți. Dacă bunul Dumnezeu ne ajută, în vara următoare vom fi mai bogați sufletește și artistic”, a spus Iulia Maier.

 

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari

Recent
Popular
Etichete

Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

Print


 

Media kit Zi de Zi 2022-2023

Transilvania Business

ARHIVE