Un apel la autenticitate și curaj pentru tineri de Centenar la Palatul Culturii

Cu ocazia Centenarului, Consiliul Județean Mureș în colaborare cu Asociația de tineri „Facem” s-a decis să organizeze și un eveniment mai „altfel” pentru tineride 1 decembrie.

Platforma instituțională informațională pentru tineri „100 trecuți. Prezent. 100 viitori” s-a desfășurat în Sala Mică a Palatului Culturii din Târgu-Mureș și a oferit o altă perspectivă tinerilor adunați pentru a aduna informații practice și inspiraționale pentru următorii 100 de ani din istoria țării noastre.

„Am vrut să ieșim puțin din tipar și să ne adresăm tinerilor. Nu că sunt dați la o parte, dar când vine vorba de evenimente publice, pentru toată lumea, ei doar se infiltrează. De data aceasta evenimentul a fost organizat pentru ei, așa că am ales un mod de abordare diferit, în sensul că vrem să ne ducem spre aria lor de interes, nu spre stereotipie”, a spus Mihaela Iordache, consilier al Consiliului Judeţean, care a și încheiat evenimentul cu un apel către tineri, îndemnându-i să fie mai activi și mai îndrăzneți, pentru că nu poți face nimic cu pasivitate.

Nu subestimați puterea exemplului

Primul care a urcat pe scenă a fost Rareș Kovacs, absolvent de teologie. „Pentru mine valoarea reprezintă acele sentimente pe care te poți baza când ți-e cel mai greu. Ajutorul vine din interior, de la sine, iar cel mai mare ajutor al tău ești chiar tu”, a spus el în deschidere.

A ales teologia deoarece simte că îl reprezintă cel mai mult. Cu toate aceastea, iubește antreprenoriatul și crede că trebuie investit în agricultură. Tocmai de aceea și-a deschis propria firmă de struți prin fonduri europene pentru că oferă consultanță în domeniu și dorește să învețe prin puterea exemplului.

Vădit emoționat, ne-a povestit puțin și despre asociația de ajutorare a bătrânilor fondată de el deoarece crede că sunt prea dați la o parte.

La final, a făcut o analogie între cum erau tinerii acum 100 de ani și cum vor fi peste încă 100. Crede că erau la fel de liberi, răzvrătiți și iubitori de patrie ca acum și probabil cum vor fi în viitor.

Bogdan Rațiu – profesorul mai altfel

Profesor de română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, Bogdan Rațiu, al doilea speaker, a vorbit despre modul în care elevii ar trebui să își schimbe astăzi mentalitatea, pentru că viitorul stă până la urmă în ei.

Afirmă că în urma unui studiu, s-a descoperit că 90% dintre profesori sunt mulțumiți de ceea ce fac la clasă, în timp ce 67% din elevi consideră sistemul educațional învechit și nepotrivit, o discrepanță prea mare pentru a fi ignorată. Prin urmare, încearcă tot timpul să se gândească dacă ceea ce îi învață pe elevi are concretizare în viața lor reală. „De fiecare dată mi-am dorit să fac ceva altfel la clasă”, a spus el.

Crede că avem o șansă să recreem România antică, pentru că în perioada interbelică ea a fost cea mai bogată cultural, iar după Primul Război Mondial au fost ridicate 7.000 de școli.

Pentru asta, spune că tinerii nu mai trebuie să fie cuminți pentru că schimbarea trebuie să vină de la ei. Școala nu are așa mare putere de schimbare în sine, iar copiii trebuie să ceară ce vor de la profesori. Simte că fiecare tânăr are ceva de dat, dar trebuie să fie toți mai simpli și mai autentici, să își dea jos din măști. Spune că dacă îl cunoști, înțelegi că nu este adeptul discursurilor cu patos, ci mai degrabă a acțiunilor.

Din cartea „Psihologia poporului român” a tras concluziile că suntem cinici și falși ca popor. „Trebuie să fim adevărați, iar educația nu reprezintă un studiu continuu pentru note”, a spus el. Din păcate însă nu știm să ne admirăm unii pe ceilalți și să ne susținem reciproc.

A încheiat pe o notă mai tristă, spunând că îi pare rău că tinerii nu au reacționat bine la Cumințenia Pământului, iar în momentul în care noi nu învățăm să ne respectăm trecutul, nu ne putem respecta prezentul.

Antreprenoriatul, atât de important

Armina Sârbu, antreprenor de design educational,a povestit despre cum a fost și cum este antreprenoriatul la noi în țară. „Antreprenoriatul este important la 100 de ani de la Unire din punctul meu de vedere pentru că antreprenori au existat și în 1918, și în 1940 și există și în prezent. Chiar dacă odată cu naționalizarea au existat 40 de ani de pauză, antreprenoriatul este foarte de viitor”, a spus Armina.

Odată cu unirea din 1918 a început avântul antreprenorial la români. În epoca interbelică aveai nevoie pe lângă restul calităților, de agilitate politică pentru a fi antreprenor, și oamenii au încercat diverse trucuri.

Puțini știu că a mai existat o criză de anvergură în perioada 1927-1933, iar în urma ei au supraviețuit cei care aveau bani sau terenuri puse de o parte.

Povestea antreprenoriatului român a luat o pauză timp de 40 de ani odată cu naționalizările, când li s-au luat toate businessurile oamenilor de afaceri, singurul supraviețuitor care și-a menținut stilul de viață fiind proprietarul fabricii de pantofi Guban care a rămas pe postul de director după ce și-a predat compania. A spus și povestea tristă a străbunicului său care avea o fabrică de vinuri, însă a fost declarat chiabur, bătut și i-a fost luată toată munca de o viață.

În 1990 spiritul antreprenorial a reîncoțit, iar un exemplu revelator este cel al fraților Pavăl care au înființat deja celebrul lanț de magazine Dedeman, după ce au strâns în anii `90 bani din bișniță. Mai multe exemple care s-ar putea să ne aprindă această scânteie și să ne îndemne la acțiune se găsesc în cartea „Cei care schimbă jocul” scrisă de Mona Dîrțu și Andreea Roșca. Armina a pus la bătaie toate aceste povești pentru a încerca să-i inspire pe tinerii prezenți să fie bravi și să se aventureze și ei în minunata lume a antreprenoriatului.

Următorii 100 de ani: încotro?

Ultimul speaker, președintele Școlii de Valori Ștefan Pălărie, a fost proaspăt venit de la Alba-Iulia unde „aproape că i-au dat lacrimile” de emoție la vederea unității mulțimii de oameni adunate pentru celebrarea Centenarului României.

Spune că și-a dat seama că, fără a lua în considerare grădinița, a petrecut 21 de ani în băncile școlii, subliniind importanța eduației. A venit și el cu propria carte recomandată din care a dat foarte multe exemple, și anume „Sapiens. Scurta istorie a omenirii” de Yuval Noah Harari, iar cu această ocazie ne-a reamintit de propria micime și anume că cei 100 de ani sărbătoriți sunt de fapt o nimica toată în comparație cu istoria omului, suntem doar un punct pe linie.

A prezentat o scurtă istorie interactivă a omului și ne-a oferit câteva detalii interesante. De exemplu, înainte de revoluția agricolă, un om deținea în medie de-a lungul vieții doar 12 obiecte. Astăzi lucrurile stau cu totul altfel și totul a pornit atunci, când nevoia de lucruri materiale a început să crească și au apărut și banii.

Discuția a deviat spre cazurile extreme din Africa unde țările bogate în resurse naturale sunt printre cele mai sărace. „Ideea e că îi ții ca forță brută de muncă care trebuie educată la minimum ca să nu poată face nimic”, spune el. Școala așadar nu oferă elevilor ce au nevoie pentru că „toată școala este construită în jurul nevoilor economice ale statului”.

S-a avântat într-o conversație liberă despre comunism, dar și despre starea actuală a țării noastre. Am auzit răspunsuri diverse din sală, de la România e „ok-ish” sau „slab dezvoltată”, „care trebuie să crească” până la „țara în care mi se află rădăcinile și unde aș vrea să îmi dezvolt ramurile și frunzișul” sau „țara tuturor posibilităților”.

În încheiere, Ștefan Pălărie a expus câteva idei scurte despre viitor, pe o notă pozitivă, declarând că așteaptă singularitatea, speranța de viață de peste 100 de ani („este o șansă foarte mare ca copii mei în vârstă de 8 și respectiv 11 ani, să prindă următorul Centenar”), iar etica și moralitatea le-a pronunțat ca fiind meserii de viitor, pentru că vom ajunge să avem mașinării care să rezolve tot restul problemelor.

A fost un eveniment frumos, o schimbare plăcută față de cele clasice de Centenar la care asista lumea afară, care ne-a pus pe toți pe gânduri. O încununare frumoasă a reprezentat-o seara de operetă, canțonete și romanțe „100 de fire…” cu interpreți de la Opera din Cluj  din care am mai prins o mare parte în Sala Mare a Palatului Culturii.