Home / Invatamant / FOTO: Mărturii ale evoluției medicinei, găzduite de Biblioteca UMFST Târgu-Mureș

FOTO: Mărturii ale evoluției medicinei, găzduite de Biblioteca UMFST Târgu-Mureș

Distribuie

Biblioteca Medicală a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) Târgu-Mureș adăpostește un patrimoniu bogat și variat de lucrări și tratate medicale, dar și diferite instrumente și obiecte specifice activităților medicale și farmaceutice din secolele trecute.

În cadrul unei expoziții de carte veche, organizată cu prilejul Zilelor UMFST Târgu-Mureș, au fost prezentate câteva dintre tainele și comorile găzduite de Muzeul de Istorie a Medicinei, din cadrul Bibliotecii UMFST Târgu-Mureș.

”Această sală a luat ființă prin donații, de la cadre ale Universității, o bună parte sunt donate de instituții medicale în momentul creării universității în 1945”, a precizat Anamaria Helgiu, șef serviciu Biblioteca UMFST Târgu-Mureș.

Lucrările sunt editate în limbile latină, germană, franceză, maghiară și română. Sunt 11 titluri de carte din anii 1532-1572 și 10 titluri din anii 1606-1699.

Piesa de rezistență, o carte veche de aproape 5 secole

O carte veche, ce datează din anul 1532, intitulată  ”Epitome opusculi de curandis pustulis (Mici scrisori despre tratarea ulcerului și a durerilor)”, scrisă de Laurentio Phrisio, este piesa de rezistență a Muzeului.

”Piesa noastră de rezistență este cartea cea mai veche din bibliotecă. Se remarcă prin anul apariției, 1532, și este o carte scrisă în limba latină”, a oferit mai multe detalii Anamaria Helgiu.

Cartea a fost donată Universității în anul 1945, odată cu înființarea Institutului de Medicină Târgu-Mureș.

Muzeul găzduiește în jur de 3000 de cărți vechi. Printre exponatele de excepție se numără și două teze de doctorat, scrise în latină și tipărite la Viena, respectiv ”Disertație medico practică despre hemoragii”, apărută în anul 1784, și ”Conspect sistematico-practic asupra apelor minerale din Marele Principata al Transilvaniei”, apărut în anul 1818.

Prima ediției a ”Farmacopeei Române”, ediție bilingvă-latină și română, ce datează din anul 1862 și tipărită în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza este o altă piesă importantă a Muzeului. Farmacopeea a fost elaborată de un consiliu medical, format din 12 medici și 6 farmaciști, avându-l președinte pe Carol Davila. Este o ”lucrare valoroasă, ce corespundea în totalitate cerințelor științifice ale timpului”, fiind una dintre ”cele mai reușite farmacopei a timpului său, cu valoare egală cu cea austriacă, tipărită în 1855-considerată cea mai valoroasă din estul Europei”.

Alte lucrări importante sunt o carte scrisă de mână, în 1563, un tratat de hernie, scrisă în limba franceză, ”Traitee des hernies”, a cărui autor este necunoscut; ”Manual pentru nevăzători”, apărută în 1955, scrisă în alfabetul Braille, este un sistem tactil de citire și se citește prin atingerea paginilor cărții.

O altă mândrie pentru Muzeu este o carte de bacteriologie, scrisă de Victor Babeș, fondatorul școlii românești de microbiologie. Cartea este primul tratat de bacteriologie din lume, scrisă în franceză, la Paris, în anul 1890, și este intitulată ”Bacteriile și rolul lor în etiologia, anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase”.

Aspecte legate de igiena oamenilor sunt evidențiate în lucrarea ”Igiena Țăranului Român, apărută la București, în anul 1895, și premiată de Academia Română.

”De ce? Tratează o multitudine de subiecte din acest domeniu. Se referă la subiecte legate de locuință, de iluminat și încălzitul ei, de îmbrăcămintea, încălțămintea alimentația țăranilor pe care o aveau în acea perioadă, dar nu o oarecare alimentație ci în anumite perioade ale anului și pe anumite regiuni ale țării. Autorul ei, datorită faptului că era preocupat de starea de sănătate  a populației și în special a țăranilor a înființat sute de infirmerii rurale”, a explicat Anamaria Helgiu.

”Istoria Ciumei din Transilvania” este o carte scrisă de un austriac, în anul 1770,  absolvent al Facultății de Medicină din Viena și care datorită rezultatelor foarte bune a fost trimis în Transilvania pentru a vindeca populația de molima ce bântuia în acea vreme zona. Venind aici, a reușit să oprească flagelul și a fost numit medic șef al Transilvaniei sau protomedic cum era denumirea la acea vreme. Printre exponatele Muzeului se mai numără și un ”Manual de Anatomie descriptivă”, apărut la București, în anul 1843, autorul fiind medicul Nicolae Kretzulescu, întemeietorul primei școli medicale – Școala Națională de Medicină și Farmacie în 1857, o lucrare intitulată ”Practica doctorului de acasă”, apărută în anul 1845 la București, și care abordează în cele şapte părți subiecte legate de dietetică, și aerul atmosferic, îmbrăcăminte, alimentație, procreere, naștere, îngrijirea lăuzei, creșterea copiilor, boli cronice, chirurgie, medicamente.

Alte lucrări importante sunt ”Articole Dietales Principates Transilvaniae-Articolele Dietei Principatului Transilvaniei”, apărută în 1744 la Sibiu, cuprinde articole legislative din Imperiul Austriac, ”Dicționar grec-latin”, ce conține 2000 de pagini, apărut în anul 1568 la Basel, ”Regulamentul Organic”, apărut în 1847 la București, o carte veche în limba română, scrisă cu caractere chirilice, și este o carte ce conține primele acte cu valoare constituțională aplicate în spațiul românesc.

Pentru o mai bună conservare și pentru a facilita accesul la aceste publicații, o parte din cărți sunt digitizate și pot fi accesate de cititori în format electronic http://dspace.umftgm.ro/jspui/?locale=ro.

Dovezi ale activității medicale și farmaceutice în secolele trecute

Pe lângă cărți, Muzeul cuprinde și o multitudine de instrumente și obiecte specifice activităților medicale și farmaceutice din secolele trecute: aparate și instrumente medicale și chirurgicale, vase farmaceutice, cutii de medicamente, balanţe farmaceutice, o casă de marcat utilizată în farmacii, cutii de farmacie homeopată portabilă, storcător din fontă pentru plante medicinale, etc.

”Se poate vedea progresul medicinei, vizualizând aceste instrumente extrem de empirice, oarecum, și făcând o comparație cu ceea ce avem în ziua de astăzi în spitale se observă progresul din secolele XV și până astăzi”, a conchis Anamaria Helgiu.

Text şi foto: Arina TOTH

 

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Hochei: Victorie în ultima deplasare din sezon

Distribuie Echipa de hochei U15 din cadrul CSM Târgu Mureș s-a impus în ultimul meci …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.