2018, cel mai bun an pentru agricultura mureșeană din ultimii 10 ani

În ciuda secetei și pestei porcine care a afectat întreaga țară, județul Mureș a fost în mare măsură protejat de aceste probleme, iar 2018 reprezintă, în opinia directorului Direcției pentru Agricultură Mureș, Ioan Rus, cel mai bun an din ultimii 10 ani din punct de vedere al realizărilor și a valorii producției obținute din sectorul agricol, atât în cel vegetal, cât și cel zootehnic.

Reporter: Care sunt principalele realizări în domeniul agricol din 2018?

Ioan Rus: Județul Mureș are o suprafață agricolă de 409.000 hectare din care circa 222.000 ha de teren arabil, iar anul agricol începe de obicei din toamna anului anterior. În sectorul vegetal, principala cultură a fost reprezentată de porumb care ocupă cca 33% din suprafața arabilă, adică 74.231 ha, cu o producție medie de 8.600, cea mai bună producție din istoria județului Mureș, având o creștere de peste 27% față de anul bun anterior. Mai avem câteva culturi cu producții bune, la floarea-soarelui de peste 7.800 ha cu o producție foarte bună raportat la condițiile județului Mureș, la cultura de rapiță cu 5.600 ha și soia cu 3.071 ha.

Deși cultura sfeclei de zahăr a fost parțial afectată de factorii naturali nefavorbaili, acea secetă din perioada iulie-august, precum și de boli și dăunători, totuși am avut o producție de peste 46.000 de tone la sfecla de zahăr, o producție bună, ușor mai slabă decât perioada 2015-2016, cu producții mai bune.

Aș remarca la pomicultură producțiile bune obținute la cultura mărului. Deși anii 2016-2017 au fost afectați de factorii naturali, înghețuri târzii de primăvară, 2018 oarecum a compensat nerealizările din anii anteriori și obținem în medie la producția măr peste 30 de tone la hectar, o producție foarte bună.

În ultimii ani a crescut interesul pentru culturile oleaginoase și cele tehnice, floarea soarelui și inclusiv sfecla de zahăr, problema fiind limitarea cultivării sfeclei de zahăr de fabricile de zahăr și de numărul de contracte.

Meritul unui an atât de bun se datorează aproape integral fermierilor care au investit în tehnologie, în perfecționarea și dotarea cu utilaje și mașini agricole performante competitive cu orice fermier de la nivel european. Sigur că nu putem neglija atât aportul ministerului pentru acordarea la timp a subvențiilor din ultimii doi ani, cât și factorul natural.

Rep.: Cu siguranță au fost fermieri care s-au remarcat în acest an. Cine sunt ei?

I.R.: La cultura porumb boabe, avem o cultură de peste 11.000 ha la SC Kodagro SRL din Târnăveni care are o producție de porumb de 11.700 kg STAS pe hectar, pe SC Agrobahnea, din Bahnea, la cultura soiei, 4.512 kg, iar tot la soia – SC Cultilis din Târnăveni, cu peste 4.000 kg. Avem, de asemenea, Ceragrim, cu peste 6.800 kg de grâu la hectar. Fermierii din județul Mureș pot concura cu orice fermier din orice țară europeană.

Merită apoi menționate produsele tradiționale. Județul Mureș are un produs cu numele de orgine protejată înregistrat în Registrul Comisiei Europene, telemeaua de Ibănești cu saramură de Orșova, fiind vorba de compania SC Mirdatod SRL, care participă la tot felul de evenimente în țară și în străinătate, fiind recunoscută peste graniță. I-am sprinijit prin arhivele naționale întrucât în prima etapă erau contestați de greci care spuneau că telemeaua este un produs specific lor. Avem și produse naționale înregistrate în Registrul Național, pâinea de casă cu cartofi din Boiu, rețete consacrate – cașcaval Rucăr și cașcaval Dalia, Sanlacta cu sana de 3,6% grăsime și lapte bătut 2% grăsime și SC Carnicom SRL cu salam Torpedo și crenvuști cu carne de vită. Mirdatod are și primele produse montane înregistrate la nivel național, e vorba de cașcavalul, smântâna și urda de Ibănești.

Rep.: Care este situația la nivel zootehnic în județul Mureș?

I.R.: La ultima raportare din 30 noiembrie, avem un total de vaci cu lapte de 46.600 și 6.050 juninci care vor intra în efectiv. Deși numărul de fermieri mici, care creșteau 2-5 vaci cu lapte s-a redus semnificativ, per total pe județ efectivul nu s-a diminuat, el fiind preluat de la persoanele fizice la asociații, la ferme private. Am observat că aproape toți fermierii sunt dotați cu aparate de muls electric și încearcă să conducă afacerea în familie, nu se mai pot baza pe mâna de lucru contractată, chiar și una bine plătită. Deci și în mediul agricol este lipsă de forță de muncă ca oriunde altundeva, și cei de la AJOFM au probleme de a repartiza oamenii înscriși la ei în aceste zone.

Rep.: Județul Mureș a fost ocolit de pesta porcină. Care au fost măsurile luate și ce se face în continuare?

I.R.: Noi de la primele zvonuri de pestă porcină am repartizat fiecărui specialist din cadrul direcției agricole aproximativ 4-6 comune unde am și realizat postere cu măsurile de prevenție recomandate afișate la fiecare primărie și cu diverse ocazii. În primul rând DSV-ul a închis târgurile în tot județul și aparatul sanitar veterinar a eliminat bișnițarii. Bineînțeles, medicul veterinar a fost informat, pentru ca orice persoană să poată apela liniștită la el.

În ultimele două săptămâni s-au purtat de asemenea discuții cu angajații fermelor care dețin peste 30 de capete de suine pentru a le reaminti de o regulă de biosecuritate obligatorie, și anume că cel care lucrează nu are voie să crească în privat, acasă, porci. De asemenea, însămânțătorul care e angajat la complex, nu are voie să facă însămânțări în alte gospodării ale populației, tocmai pentru a evita transmiterea diferitelor boli.

În continuare pesta porcină trebuie monitorizată, chiar și iarna pentru că virusul rezistă și la temperaturi scăzute. Tot din cauza pestei porcine, a fost suplimentată cota de vânare a misteților cu 1.599 de capete, tocmai pentru a se elimina riscul de contaminare prin mistreți.

Rep.: Care sunt preconizările pe care le aveți pe 2019?

I.R.: Pe 2019 prima dată ne gândim la fermieri și la culturile agricole. Din toamnă avem circa 28.900 ha de grâu însămânțat, 80% în condiții chiar foarte bune, precipitațiile și mai ales zăpada care au venit în ultima vreme contribuind cu siguranță la protecția acestor culturi. Avem pe suprafețe de 4-5.000 de ha și orzul de toamnă, iar în programul de primăvară, ponderea o să o ocupe porumbul boabe, circă 75.000 ha. Sperăm ca și cultura de rapiță însămânțată în toamna 2018 să se ridice undeva la 6.000 ha, să nu apară evenimente nedorite peste iarnă, deoarece la temperaturi de minus 20-25 de grade poate fi afectată.

În ceea ce privește programul ambrozia, noi am trimis către toate primăriile informări și legea se va aplica în primăvara anului 2019, obligația revenind fiecărui deținător de teren, șanțuri, curte, grădini nelucrate, să urmărească și să verifice apariția acestei plante. Vor începe verificări și se vor lua măsurile necesare.

Suntem alături de fermieri și, fiind în pragul sărbătorilor, le dorim liniște și sărbători fericite, deși în zootehnie, problemele chiar atunci apar, în preajma sărbătorilor, când trebuie să fii mai atent.

Elena POLEARUȘ