INTERVIU. Mircea Coşea, previziuni pesimiste despre ROBOR

9 ianuarie 2019

Experții financiari susțin că ROBOR ar putea crește din nou în 2019, însă deocamdată acest indice este în scădere. Potrivit BNR, după ultima calculare, din 4 ianuarie, ROBOR a ajuns la 2,97% pe an, anul trecut tot pe 4 ianuarie indicele fiind 2,03%. În ce priveşte indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, acesta a coborât uşor la 3,28% pe an, de la 3,30%. Analistul economic Mircea Coșea a explicat că românii nu trebuie să se teamă de ROBOR, care a scăzut la o limită acceptabilă, pentru că s-a regularizat piața, în condițiile în care Guvernul este cel care se împrumută cel mai mult de la bănci. Însă, fiindcă Uniunea Europeană ne impune un deficit bugetar de maximum 3%, în 2019 sunt mari șanse ca ROBOR să crească din nou, apreciază Mircea Coșea.

Reporter: Cum apreciați fluctuația continuă a acestui indice bancar în România?

Mircea Coșea: E normal să fie o situație puțin cam tulbure la nivelul înțelegerii generale, pentru că noi n-am avut de-a face în ultimii ani și în niciun caz în timpul comunismului, cu ROBOR și alte lucruri din politica monetară. Lumea nu le înțelege pentru că nici nu s-au explicat foarte bine, dar e un lucru normal de care nu trebuie să ne temem: ROBOR -ul este o dobândă care se calculează ca o medie la împrumuturile interbancare pe lei.

Rep.: Se anunță că va fi o creștere în acest an a ROBOR. Ce ne așteaptă?

M.C.: Deocamdată ROBOR a scăzut la o limită acceptabilă, pentru că s-a regularizat piața, și apare în funcție de cererea pe care piața o are, pentru credite. Ori cel mai important actor din economia românească, care se împrumută de le bănci este Guvernul. Așa trăiesc toate guvernele, ca și Guvernul României care când iese pe piața bancară și caută împrumuturi, există o foame de bani, care duce la ridicarea cererii pentru bani, care la rândul ei duce la o opoziție a băncii, care își apără interesele și vrea să elimine riscul și mărește dobânda.

Rep.: Care este relația dintre inflație și ROBOR?

M.C.: Ele se află în strânsă legătură. Dacă inflația crește, și banca se acordează cu această tendință. Astfel, dacă România astăzi are o inflație mai mare ca de obicei, datorită creșterii consumului, care nu este acoperit de producție internă ca și datorită creșterii costurilor la utilități, în primul rând la gaz, atunci sigur că avem o inflație care va duce și la creșterea ROBOR.

Rep.: Cum vedeți evoluția ROBOR, în relație cu deficitul bugetar, care ne-a fost impus la 3%?

M.C.: Această limitare a deficitului bugetar vine din politica Uniunii Europene, care a impus un regim de disciplinare a bugetelor naționale și atunci avem un buget structural limitat la 3%. România ar avea nevoie de un deficit mai mare pentru a-și acoperi cheltuielile, mai ales pentru marile proiecte, iar această limitare va duce la o cerere de împrumuturi pe piață care va putea să aibă efect asupra ROBOR-ului, adică să crească.

Rep.: În ceea ce privește instabilitatea politică, ce duce la o lipsă de predictibilitate, acest factor cum credeți că va influența ROBOR?

M.C.: Instabilitatea politică este cea mai mare catastrofă pe care o trăiește România! Această luptă permanent între Parlament, Guvern, președinte, prim-ministru, partide, războiul acesta român contra român duce la o lipsă de predictibilitate, care duce la creșterea riscului. Băncile sunt speriate de riscuri, pierzând anumite posibilități de recuperare a creditelor ca urmare a acestei lupte politice și, sigur că este un factor care va duce, și el, la creșterea ROBOR.

Rep.: Experții financiar sunt de acord, în general, ar fi de preferat ca, dacă firmele vor să ia credite, gradul lor de îndatorare să fie cât mai mic, sub 50%. Însă ca persoană fizică, eu cum aș putea să să mă împrumut în siguranță?

M.C.: Cu mare prudență și inteligență, adică să ne gândim foarte bine cât putem să suportăm ca rată lunară, ce stabilitate are locul de muncă, și s ne gândim nu numai la cheltuielile cu mâncarea și locuința, ci și la învățământ, sănătate. Iar sfatul meu, este ca de acum înainte să ne împrumutăm în primul rând în moneda în care primim salariul sau pensia, nu în monedă străină că nu știm cum vor evolua raporturile.

Rep.: Ar fi indicat ca omul să ia credit cu ipotecă? Pentru că banca are un gaj, dobânda astfel scade foarte mult. Ce tip de credit recomandați?

M.C.: Depinde de produsele pe care le oferă banca și cele pe care le putem negocia mai bine. Să nu uităm că dezvoltarea extraordinară a economiei americane în ultimele două secole s-a bazat tocmai pe creditul ipotecar, așa-numitul ”mortgage” care conduce la o extraordinar de mare responsabilizare a individului pentru creditul pe care l-a luat, pentru că altfel își pierde casa, mașina, etc. Din acest motiv, americanii muncesc mult, deseori cu două joburi, nu stau de pomană, nu cer ajutoare sociale. E un model pe care ar trebui să-l studiem cu atenție și eventual să îl introducem și la noi, în măsura în care comportamentul și disciplina noastră ne permit.

Rep.: 2019 se anunță a fi un an al crizei, ca un soi de revenire a crizei din 2008. Susțineți acest punct de vedere?

M.C.: Nu! Nu avem elemente care să conducă spre o criză, sunt niște afirmații destul de aventuroase sau negândite câteodată, a unor bănci sau a unor personalități din lumea economică. Deocamdată nu avem, la nivel mondial, elemente de criză. S-ar putea, dar nu e sigur, ca anul acesta să fie începutul unei recesiuni economice, adică o anumită scădere a activității economice, dar în niciun caz, și o spun pe baza unor studii făcute de institute de prestigiu din străinătate, nu vom reveni, în anii 2019-2020 la criza din 2008-2008.