INTERVIU. Mureşeanca Luminiţa Odobescu, ambasador al României pe lângă Uniunea Europeană: “Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, un moment important pentru România!”

România şi cetăţenii săi sunt ferm decişi să contribuie la consolidarea proiectului european, pe baza respectării valorilor şi principiilor fundamentale ale UE, în perioada exercitării preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, afirmă reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, ambasadorul Luminiţa Odobescu, într-un interviu acordat agenţiei de presă Agerpres.

Diplomatul spune că este esenţial ca românii să simtă că ”acest proiect european le aparţine”, arătând că urmează o perioadă încărcată, plină de provocări, atât în plan logistic, cât şi în privinţa agendei europene. ”Preşedinţia rotativă implică, de multe ori, adaptarea la neprevăzut, reacţii rapide şi soluţii sustenabile”, adaugă ea.

”Mandatul ţării noastre este pentru şi despre cetăţeni, având în centru aşteptările lor cu privire la Uniunea Europeană, dar şi rolul României în cadrul proiectului comunitar. Vorbim despre peste 1.600 de reuniuni tehnice şi aproximativ 50 de reuniuni ministeriale care au loc la Bruxelles, alături de alte evenimente de promovare, la care se adaugă cele organizate în România, este un efort logistic uriaş al întregii administraţii publice din România. Va fi un adevărat maraton diplomatic, pe parcursul căruia ne dorim să prezentăm partenerilor europeni, dar nu numai, şi reprezentanţilor instituţiilor europene o Românie ambiţioasă, creativă şi modernă, ataşată profund proiectului european”, mai spune Luminiţa Odobescu.

Totodată, reprezentantul permanent al României pe lângă UE subliniază că aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv politic important şi că o decizie pozitivă ar aduce avantaje reale Uniunii Europene, contribuind la creşterea capacităţii sale de a răspunde mai bine provocărilor actuale de securitate, ţinând cont de excelenta expertiză a României la acest capitol.

În legătură cu viitorul Uniunii Europene, Luminiţa Odobescu punctează că unitatea trebuie să rămână esenţa proiectului european şi forţa care să permită depăşirea provocărilor care au afectat UE în deceniile sale de existenţă.

De asemenea, ambasadorul consideră că este important ca mediul de afaceri din România să fie mult mai prezent în diversele asociaţii europene pentru a-şi putea promova mai bine interesele.

Reporter: Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, România asigură, de la 1 ianuarie, preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele provocări cu care se va confrunta în această calitate ţara noastră, în particular reprezentanţa diplomatică pe care o coordonaţi?

Luminiţa Odobescu: Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este un moment important pentru România, dar şi o şansă de a arăta că, împreună cu celelalte state europene, este posibil să transforme provocările cu care Uniunea se confruntă în oportunităţi. Acesta este mesajul cel mai clar pe care dorim să-l transmitem – că ţara noastră şi cetăţenii săi sunt ferm decişi să contribuie la consolidarea proiectului european, pe baza respectării valorilor şi principiilor fundamentale ale UE. Este esenţial ca românii să simtă că acest proiect european le aparţine. Mandatul ţării noastre este pentru şi despre cetăţeni, având în centru aşteptările lor cu privire la Uniunea Europeană, dar şi rolul României în cadrul proiectului comunitar.

Din poziţia pe care o vom avea, lucrăm, în măsura posibilului, pentru a asigura consensul la nivel european, urmărind priorităţi pragmatice, ambiţioase, dar totodată realiste. Preşedinţia română a Consiliului UE are în centru ideea de coeziune, coeziune într-un sens mai larg, de unitate şi reducere a diferenţelor şi decalajelor de dezvoltare economică, socială şi teritorială. Priorităţile preşedinţiei române a Consiliului UE sunt grupate pe patru piloni:

În primul rând, Europa convergenţei, cu accent pe creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate, reducerea decalajelor de dezvoltare, ocupare şi drepturi sociale. Din această perspectivă vom urmări să avansăm negocierile pe Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, menţinând importanţa acordată politicii de coeziune şi politicii agricole comune şi, în egală măsură, vom sprijini dezvoltarea durabilă prin digitalizare, cercetare şi inovare. Interconectarea şi schimbările climatice sunt de asemenea pe agenda preşedinţiei.

A doua prioritate o reprezintă Europa siguranţei, cu accent pe teme precum asigurarea securităţii interne a UE, întărirea protecţiei frontierelor externe (ne referim aici, spre exemplu, la consolidarea capacităţii operaţionale a FRONTEX şi a altor organizaţii şi agenţii ale UE care se ocupă cu managementul frontierelor), securitatea spaţiului Schengen sau securitatea cibernetică.

A treia prioritate se referă la Europa ca actor global, cu focus pe vecinătatea apropiată, precum Parteneriatul Estic, inclusiv prin prisma faptului că în timpul acestui mandat se vor împlini 10 ani de la lansarea acestuia. De asemenea, România va acorda o atenţie specială sprijinirii perspectivei europene a Balcanilor de Vest, vizând imprimarea unui nou suflu politicii de extindere, ca bază a asigurării stabilităţi şi prosperităţii în regiune. Printre priorităţile acestui pilon se numără, de asemenea, consolidarea Politicii de Securitate şi Apărare Comună şi eficienţa acţiunii externe a UE.

A patra prioritate este Europa valorilor comune, mai ales în contextul alegerilor europarlamentare care vor avea loc în mai anul viitor, când este nevoie să aducem deciziile de la Bruxelles mai aproape de cetăţeni.

Un moment central al Preşedinţiei noastre îl constituie Summit-ul de la Sibiu, din 9 mai, care va fi dedicat viitorului UE şi noii Agende strategice a liderilor UE. Summitul de la Sibiu precede alegerile europene, când cetăţenii îşi vor afirma opţiunile şi vor decide asupra cursului Uniunii în următorii 5 ani.

Pe durata preşedinţiei noastre ne aşteptăm la o perioadă încărcată, plină de provocări, atât în plan logistic, cât şi în ceea ce priveşte agenda europeană. Vorbim despre peste 1.600 de reuniuni tehnice şi aproximativ 50 de reuniuni ministeriale care au loc la Bruxelles, alături de alte evenimente de promovare, la care se adaugă cele organizate în România, este un efort logistic uriaş al întregii administraţii publice din România. Va fi un adevărat maraton diplomatic, pe parcursul căruia ne dorim să prezentăm partenerilor europeni, dar nu numai, şi reprezentanţilor instituţiilor europene o Românie ambiţioasă, creativă şi modernă, ataşată profund proiectului european. Pentru mine personal, dar şi pentru echipa din Reprezentanţa Permanentă de la Bruxelles perioada care urmează este una specială, fiind conştienţi de responsabilităţile care ne revin.

Totodată, preşedinţia Consiliului UE nu înseamnă numai prezidare de reuniuni, încercare de a găsi soluţii sau negocieri cu Parlamentul European în numele Consiliului, deci al celorlalte state membre, nu înseamnă numai evenimente planificate în cele mai mici detalii. Preşedinţia rotativă implică, de multe ori, adaptarea la neprevăzut, reacţii rapide şi soluţii sustenabile. Am încredere că echipa de la Bucureşti şi cea din Reprezentanţa Permanentă a României de la Bruxelles vor face faţă cu succes acestor provocări.

Rep.: Care va fi rolul României, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene în primul semestru din 2019, în procesul de extindere a blocului comunitar către Balcanii Occidentali, o regiune sensibilă în ceea ce priveşte stabilitatea şi securitatea?

L.O.: După cum am menţionat, sprijinul pentru Balcanii de Vest va fi una dintre priorităţile României în perioada preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene. De altfel, Balcanii de Vest reprezintă o prioritate şi la nivelul UE, fapt confirmat de strategia pentru “O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest şi un angajament sporit al UE în regiune” adoptată de Comisia Europeană în februarie 2018. Strategia subliniază, de asemenea, faptul că UE trebuie să fie pregătită pentru a primi noi membri, de îndată ce aceştia vor îndeplini criteriile. Documentul, care trasează practic parcursul european al Balcanilor de Vest, confirmă perspectiva europeană a regiunii ca investiţie geostrategică într-o Europă stabilă, puternică şi unită, bazată pe valori comune.

Pe agenda preşedinţiei române a Consiliului UE se vor afla negocierile privind următorul pachet de extindere care va fi prezentat de Comisia Europeană. România a sprijinit constant continuarea şi impulsionarea politicii de extindere a UE. Pentru a asigura continuitatea acestui proces, extinderea figurează ca şi prioritate şi pe agenda Trio-ului nostru de preşedinţii, cu Finlanda şi Croaţia.

Rep.: În prima jumătate a acestui an va avea loc şi ieşirea efectivă a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană. Care va fi impactul acestui eveniment în ceea ce priveşte atât funcţionarea şi afacerile curente ale blocului comunitar, cât şi prezenţa României în Uniunea Europeană?

L.O.: România preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene într-un moment crucial, de mari transformări pentru viitorul proiectului european. Retragerea Marii Britanii din Uniune este un moment cu multiple valenţe – pe de o parte avem un sentiment de regret, dar este decizia poporului britanic şi o respectăm, iar, pe de altă parte, procesul de consolidare a construcţiei europene va continua în formula cu cele 27 de state membre, motivate de perspectiva unui viitor în care să putem valorifica potenţialul incredibil al proiectului european care este, să nu uităm, un proiect al păcii, prosperităţii şi rezilienţei.

Deşi Marea Britanie se pregăteşte să plece, cooperarea aprofundată în viitor, profunzimea legăturilor istorice şi valorile comune împărtăşite conturează reperele unei relaţii viitoare, importantă deopotrivă pentru Londra şi Bruxelles. În calitate de preşedinţie a Consiliului UE, România îşi propune să sprijine demararea rapidă a procesului către încheierea unui parteneriat cuprinzător, care să reflecte aspectele menţionate anterior.

Dintr-o perspectivă naţională, în cadrul tuturor întâlnirilor oficialilor români cu autorităţile britanice a fost reiterat angajamentul guvernului britanic de a-şi respecta obligaţiile asumate în prima fază a negocierilor, inclusiv oferirea unor garanţii certe în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor europeni şi ale familiilor acestora. După cum ştiţi, la reuniunea specială a Consiliului European articolul 50 din luna noiembrie 2018, a fost andosat Acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din UE şi a fost aprobată Declaraţia politică privind cadrul relaţiilor viitoare, care propune un parteneriat ambiţios şi o relaţie strânsă cu Regatul Unit în viitor.

Este important de menţionat faptul că obiectivele urmărite de România pe parcursul procesului de negociere au fost atinse, în principal cele care vizează protejarea drepturilor cetăţenilor români stabiliţi în Regatul Unit. Acordul prevede că cetăţenii din cele 27 de state membre aflaţi în Regatul Unit şi cetăţenii britanici din statele membre UE care sunt beneficiari ai acestuia (inclusiv cei care se stabilesc în UE27/Regatul Unit în perioada de tranziţie) se vor bucura de o serie de drepturi. Acestea includ drepturile de şedere în Regatul Unit ale cetăţenilor UE şi ale membrilor familiilor acestora, precum şi aspecte vizând coordonarea sistemelor de securitate socială, calificări profesionale, îngrijiri medicale. Este important ca acordul de retragere să fie ratificat în Parlamentul de la Londra, pentru a asigura, din punct de vedere juridic, toate aceste drepturi.

Rep.: Reforma Uniunii Europene, despre care s-a discutat atât de mult în special după alegerea lui Emmanuel Macron în funcţia de preşedinte al Franţei, ar putea să se axeze pe interesele statelor dezvoltate din zona euro. În acest context, cum trebuie să se poziţioneze România pentru a evita tendinţa de ‘periferizare’ a ţărilor membre din estul blocului comunitar?

L.O.: În centrul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene se află ideea de coeziune, dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre. Convergenţa economică, socială şi teritorială este o provocare pentru UE în contextul politic actual în care ne confruntăm cu o erodare a încrederii cetăţenilor în proiectul european.

De aceea, unitatea trebuie să rămână principiul nostru călăuzitor, esenţa proiectului european şi forţa care ne permite să facem faţă provocărilor care au afectat Uniunea în deceniile sale de existenţă. Ambiţiile de ameliorare a acestui proiect nu trebuie interpretate exclusiv într-o cheie de fragmentare. Până la urmă condiţia sine qua non a proiectului european ţine de existenţa valorilor comune, care ne însoţesc la fiecare pas. Idei precum o Europă cu zone periferizate nu pot reprezenta o soluţie, deoarece ar contraveni caracterului unitar şi indivizibil al Uniunii Europene, tocmai ceea ce ne dă valoare, credibilitate şi consistenţă în plan internaţional.

Rep.: În primii ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, a fost evidentă lipsa unui lobby de ţară din partea României la Bruxelles. Efectele acestei lipse s-au reflectat în incapacitatea de a influenţa semnificativ deciziile UE în interes propriu, naţional. Ce credeţi că trebuie făcut pentru schimbarea acestei situaţii, atât din partea decidenţilor politici din ţară, cât şi din cea a românilor din Bruxelles – diplomaţi, eurodeputaţi sau români care lucrează în instituţiile europene ori în mediul privat?

L.O.: Permiteţi-mi să vă prezint într-o altă lumină acea perioadă, a primilor ani de după aderare. Mai ales în condiţiile în care în perioada 2002-2007 am avut şansa să fac parte din echipa care a realizat demersurile privind aderarea, chiar de aici, de la Bruxelles. Eforturile au fost consistente şi de durată pe toate planurile şi la nivelul tuturor decidenţilor politici. Cererea de aderare a României la Uniunea Europeană a fost depusă oficial în 1995 de către actualul ministru al afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, care a deţinut portofoliul diplomaţiei române şi la acea vreme. La 12 ani de la aderarea la UE, România şi-a consolidat statutul atât pe plan european, cât şi euroatlantic, ca membră a UE, respectiv a NATO. Putem afirma cu tărie că România a avut în aceşti ani o evoluţie importantă în plan european.

Procesul decizional de la Bruxelles este unul complex, de la cel mai înalt nivel la membri români în Parlamentul European, dar şi la funcţionarii români care lucrează în instituţiile europene. Prezenţa românească în capitala Uniunii Europene este un atu pentru România, un canal de comunicare important. Unde simţim nevoia să fim mai prezenţi este la evenimentele şi seminariile de la Bruxelles în care se discută mai ales viitorul politicilor europene. De asemenea, este important ca mediul de afaceri din România să fie mult mai prezent în diversele asociaţii europene pentru a-şi putea promova mai bine interesele.

Rep.: Comisia Europeană a declarat constant, în ultimii ani, că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru a deveni membre ale spaţiului Schengen. Această aderare nu a avut însă loc din cauza opoziţiei unor state membre, precum Franţa, Germania, Olanda şi Finlanda, în contextul în care decizia trebuie adoptată în Consiliu cu unanimitate. Când estimaţi că ar putea avea loc admiterea ţării noastre în spaţiul european de liberă circulaţie?

L.O.: Aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv politic important, inclusiv pentru a ne putea bucura pe deplin de toate beneficiile aprofundării procesului de integrare europeană. Îndeplinim de ceva vreme criteriile tehnice necesare pentru a deveni membru cu drepturi depline şi avem sprijinul solid al Comisiei Europene şi al Parlamentului European. O decizie pozitivă ar aduce avantaje reale Uniunii, contribuind la creşterea capacităţii sale de a răspunde mai bine provocărilor actuale de securitate, ţinând cont de excelenta expertiză a României la acest capitol. Să nu uităm că ţara noastră contribuie deja activ la securitatea Uniunii şi la consolidarea spaţiului de liberă circulaţie a persoanelor, garantând securitatea la frontierele externe ale UE.

Rep.: Consideraţi că deciziile la nivelul UE care afectează substanţial România ocupă suficient spaţiu în dezbaterea publică din ţară? În acest context, cum calificaţi rolul presei române, în particular actuala absenţă a unui corp de presă românesc, solid din puncte de vedere calitativ şi numeric, acreditat la Bruxelles?

L.O.: Cooptarea societăţii civile în toate etapele pregătirii preşedinţiei române a Consiliului UE a reprezentat una dintre ambiţiile constante şi considerăm că preşedinţia a consolidat acest liant între administraţie şi societatea civilă, pe care ar trebui să-l aprofundăm tot mai mult. Societatea civilă nu este doar partenerul nostru de discuţii, ci este şi un important multiplicator de mesaje, pentru că ultima etapă a exerciţiului pe care îl facem în mod curent în legătură cu avansarea agendei europene este să ne asigurăm că rezultatele acestor eforturi sunt cunoscute. Comunicarea este un element-cheie şi, pentru ca mesajul să ajungă cât mai aproape de publicul european, trebuie să valorificăm toate pârghiile de la nivelul societăţii.

În ceea ce priveşte presa românească de la Bruxelles, ne exprimăm încrederea că prezenţa jurnaliştilor interesaţi de afacerile europene se va amplifica în capitala Uniunii pe durata preşedinţiei. Sunt multe teme de care publicul din România va fi direct interesat, ca urmare prezenţa presei româneşti peste tot unde au loc evenimente importante este un element care creează o legătură directă între românii de acasă şi instituţiile europene, unde România va deţine pentru următoarele şase luni un rol de maximă vizibilitate.

Rep.: Cum debutează preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene?

L.O.: Momentul oficial de debut al preşedinţiei (române a Consiliului UE) îl reprezintă vizita preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a Colegiului Comisarilor în România, în 10-11 ianuarie 2019. Aici, la Bruxelles, debutează cu un concert de muzică clasică care are loc la o dată simbolică, 24 ianuarie 2019, găzduit de BOZAR, o instituţie culturală de prestigiu din Bruxelles. Pe durata preşedinţiei vor avea loc numeroase evenimente, atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles, iar calendarul de lucru al Consiliului prezidat de România debutează în 7 ianuarie 2019 cu o reuniune a ambasadorilor la UE şi în 8 ianuarie, cu un Consiliu Afaceri Generale.

Folosesc această ocazie pentru a trimite un gând bun tuturor românilor şi pentru a-i asigura de efortul nostru susţinut pentru ca preşedinţia română a Consiliului UE să rămână un reper în efortul de consolidare a proiectului european.

(www.agerpres.ro)