Un mare număr de localnici și vizitatori s-au bucurat de vremea frumoasă, de tradiții, de spiritul de comunitate și nu în ultimul rând de ceapa cu un renume binemeritat la cea de a IV-a ediție a „Festivalului Cepei”, organizată în perioada 19-20 august de către Primăria și Consiliul Local Suseni, împreună cu Asociația de Dezvoltare Susenii Mureșului și cu susținerea Consiliului Județean Mureș. Evenimentul a fost găzduit de terenul de fotbal din Suseni, în fapt adevărata vatră a satului cu o îndelungată istorie.
Cei din Suseni, ceapă bună, dar și sufletele
O sărbătoare cu adevărat spirituală în cinstea roadelor pământului, una la care tradițiile, realizările comunității și desigur, ceapa, au fost vedetele zilei. Primiți cu sare și cu pită albă de către luierencele binecunoscute păstrătoare ale tradițiilor, deschiderea a fost oficiată de către preoții ortodocși din satele Suseni și Luieriu, Dorin Moldovan și Răzvan Todoran, precum și, în spiritul unității și solidarității adeseori invocate de către primarul Mircea Mariș, de preotul reformat Dobos Lorand. Aceștia au reafirmat în fața asistenței că această comunitate este una creștină. ”Ce înseamnă de fapt să fii creștin? Creștinătatea nu ține neapărat de biserica pe care o frecventezi, ci de iubirea pe care o areți față de aproapele tău. Ce vrem să se spună despre localnicii din Suseni și Luieriu? Că au ceapa bună, dar și sufletele”, au sintetizat preoții prezenți.
Mesaj clar, unitate și solidaritate
Primarul Mircea Mariș, ajutat în permanență de familie, s-a implicat la modul direct la bunul mers al Festivalului. Rezultatul a fost vizibil, Festivalul având o traiectorie constant ascendentă de la prima ediție. Ca atare, nu a avut timp de discursuri lungi, dar s-a declarat mulțumit că evenimentele au decurs așa cum le-a gândit. ”Vreau să mulțumesc tuturor ce au ales să petreacă alături de noi. Mesajul este clar, un mesaj de unitate și solidaritate. Doar împreună vom putea să prosperăm”, a spus Mircea Mariș. Acesta s-a arătat mulțumit și de calitatea programului artistic, invitatul de renume al serii de sâmbătă fiind celebra trupă Semnal M, duminica fiind rezervată cântului, portului și tradițiilor locale. Iar ceapa? ”E adevărat că ceapa nu se mai produce la nivelul de acum mai mulți ani, s-au mai schimbat generații, s-au împuținat tinerii, dar încă sunt destule familii care trăiesc și gospodăresc foarte bine renumele cepei de Suseni”, a declarat primarul comunei.
Sărbătoarea dedicată localității, nu politicii
În același semn al unității, la Festival au participat un mare număr de invitați de gală, senatori, deputați, primari. Prezent pe scena oficială, deputatul Doru Oprișcan s-a arătat încântat de invitație. ”Această sărbătoare este a dumneavoastră, nu este o sărbătoare politică. Bucurați-vă pe deplin de ea, să uitați de griji și de probleme”, a spus deputatul, manifestându-și convingerea că Suseniul va avea un parcurs deosebit.
Fiu al Văii Mureșului, senatorul Marius Pașcan știe că valoarea trebuie să fie scoasă în evidență. ”Orice manifestare are doza sa de formalism în care încerci să o creionezi, să o introduci ca pe o carte, ca cei care o parcurg să o înțeleagă care este rostul ei. Am participat și la prima ediție când se spunea mai mult și mai des că oare de ce să facem o manifestare dedicată cepei. Întrebarea cred că și-a aflat răspunsul. Manifestările sunt întotdeauna un pretext pentru comunități, pentru a-și etala ce au mai bun”, a declarat senatorul. ”Sărbătoarea cepei nu doar că valorizează acest produs specific zonei și mândria ei. Ceapa, prin proprietățile pe care le are, este un leac bun la toate. Ceapa este doar un bun pretext de bucurie al zonei. Festivalul este compus din munca dumneavoastră, din folclor, din port, dintr-o comuniune firească a unor oameni care au ales să se sărbătorească împreună măcar o dată pe an”, a subliniat Marius Pașcan.
Festivalul promovează în special tradițiile zonei
Vicepreședintele Consiliului Județean Mureș, Alexandru Câmpeanu, a avut la rândul său doar cuvinte de apreciere asupra modului în care evoluează comuna. ”Prin acest Festival se promovează o îndeletnicire locală, cultura cepei, dar în special cultura, tradițiile și portul zonei”, a declarat Alexandru Câmpean, care a transmis și susținerea Consiliului Județean.
Beneficiar al distincției ”Fibula de la Suseni”, deputatul și președintele PSD Mureș, Vasile Gliga s-a arătat încântat că revede în rândurile publicului o mulțime de oameni care au lucrat sau lucrează la firmele Gliga. ”Fac tot ce se poate ca acești oameni să o ducă mai bine. Deși ne confruntăm din greu cu ce se întâmplă pe piața mondială, trebuie să subliniez că renumele Reghinului și al zonei se datorează și celor din Suseni”, a subliniat deputatul.
Hai la ceapă, neamule!
Casele tradiționale de la țară erau orientate de preferință către răsărit, m-au lămurit localnicii. De ce? Pentru ca prima rază de soare să te scoale din pat și să mergi la muncă. Muncă multă cu ceapa de Suseni, au dezvăluit producătorii. Se lucrează doi ani la pregătirea terenului, a seminței și a răsadurilor. Ceapa rezultată din sămânță și răsad este complet diferită de cea din arpagic, are o dulceață deosebită, nu pișcă și în plus este pur și simplu mai frumoasă, lunguiață, uniformă în dimensiuni. Rentează? ”Merită dacă-ți place munca. Sunt clienți cărora li se pare scumpă dar din fericire sunt destui care apreciază gustul deosebit”, a declarat la unison cuplul Kiss Sándor și soția, Kiss Anna. Producătorii se simt de-a dreptul emoționați la fiecare ediție a Festivalului. ”Ne bucurăm la modul cel mai sincer de festival pentru că simțim că nu suntem uitați. Li se atrage atenția și celor tineri nu doar asupra cepei, dar mai ales asupra vieții la țară”, au spus soții Kiss.
Tocana de miel ca la Luieriu
Localitatea Luieriu este vestită pentru modul în care înțelege să protejeze tot ce ține de tradiție. Nu e de mirare astfel că acolo se află o stână cu adevărat tradițională, care a adus la Festival ce are mai reprezentativ, bucatele tradiționale. Cum se pregătește delicioasa tocană de miel? ”Prăjim multă ceapă de Luieriu, ardel roșu, punem și morcovi ca să-i deie așa, o dulceață, și călim bine. Abia apoi punem și carne, miel luat de lângă oaie. Apă punem nu multă, doar cât să acopere, și o lăsăm să fiarbă încet. Când scade de tot apa, carnea e numa bună. Și acasă așa o fac, afară la ceaun”, a dezvăluit Carmen Oancea. Cât despre secretele gustului? ”Trebe să pui și suflet. Altfel nu-ți iese așa bună”, a adăugat Carmen. Se poate trăi din agricultură? Carmen susține că da. ”Se poate trăi din agricultură, dar e multă muncă. Animalele nu au sărbătoare, e greu, nu mai găsești oameni, dar merem înainte. Avem clienții noștri care ne știu deja și ne caută”, a arătat cuplul Oancea de la stâna tradițională din Luieriu.
Distracție pentru toți
Și pentru că nu se poate Festival fără distracție, pe scenă au urcat în aplauzele asistenței ansamblurile „Stejărelul”, „Doina Mureșului” din Reghin, „Biborka”, „Cinege” și „Laleaua” din Suseni, alături de un mare număr de soliști, tinerii Diana Tișe, Andreea Maria Blaga, Amalia Cengher, și alții, alături de consacrații deja Cosmin Cotârlă, Paul Miclea, Daiana Suceava, Raul Tamba, Ibolya Cotta, Anuța Toncean Crișan, Maria Neag, Andrei Romanică și mulți alții. Seara a fost destinată vedetelor genului, soliștilor Marian Suciu, Ovidiu Furnea, Petre Petruse și invitaților Gyárfás István, Miklós Szilvia, Szilágyi Sándor, Nelu Șoptereanu și Ionuț Langa. Spre încântarea tuturor, Festivalul Cepei s-a încheiat cu un grandios foc de artificii.
Edith VEREȘ
