Home / Reviste / Sănătate. Pentru viață! / Cum se poate diagnostica intoleranța la lactoză?

Cum se poate diagnostica intoleranța la lactoză?

Distribuie

Extrasă din lapte, lactoza se folosește pe scară largă în industria producerii unor antibiotice. Lactoza intervine în absorbția calciului și a fosforului, precum și în sinteza unor vitamine din grupul B. Este de circa 6 ori mai puțin dulce decât zahărul și este un component al laptelui care nu se întâlnește la nici un alt produs de origine animală sau vegetală.   Dacă adori laptele, dar la câteva minute după ce îl consumi, te confrunți cu senzații de plenitudine stomacală, balonare, meteorism, diaree, disconfort abdominal, este foarte posibil să manifești intoleranța la lactoză, cea mai frecventă formă de intoleranță alimentară, întâlnită la peste 17% dintre români și la aproximativ 75% din populația globului. Aceasta nu trebuie confundată cu alergia la lapte care apare ca un răspuns al sistemului imunitar la proteinele din lapte, pe când intoleranța la lactoză este cauzată de deficiența enzimei lactază. Ca să înțelegem mai bine ce rol are lactoza din lapte, trebuie să știm cum contribuie aceasta la fermentația laptelui.

Lactoza constituie zahărul unic și specific laptelui. Este un dizaharid sintetizat de către lactocite, la nivelul aparatului Golgi, o componentă esențială a celulelor, care asigură buna funcționare a acestora. Sub acțiunea unor agenți hidrolizanți, și anume a fermenților bacterieni(lactaza intestinală), lactoza se descompune în glucoză și galactoză, ca suport al fermentației acide a laptelui. Aceasta este una dintre componentele foarte labile ale laptelui și constituie substrat pentru dezvoltarea a numeroase specii de bacterii și levuri. În procesul de fermentație se formează acid lactic, propionic și pot avea loc în mod spontan sau controlat patru tipuri de fermentații.

 

 

Fermentația lactică

Ea se desfășoară prin acțiunea microflorei lactice, care, într-o primă fază, hidrolizează lactoza în glucoză și galactoză, iar apoi fiecare moleculă de hexoză formată prin descompunere produce câte două molecule de acid lactic. Acesta este însoțit întotdeauna de fermentații secundare. Fermentația lactică dirijată a laptelui stă la baza tehnologiei de obținere a produselor lactate acide și a brânzeturilor.

Fermentația alcoolică

Prin hidroliza lactozei, cele două hexoze se transformă sub acțiunea unor microorganisme, în alcool etilic și dioxid de carbon. Acest tip de fermentație are loc concomitent cu cea lactică și stă la baza obținerii unor produse din lapte, cum sunt: chefirul, cumâsul.

Fermentația propionică

Aceasta are loc cu formare de acid propionic, acetic, dioxid de carbon și se produce deseori în continuarea fermentației lactice. Se desfășoară prin intervenția bacteriilor propionice în unele sortimente de brânzeturi cu perioadă de maturare lungă, cum sunt brânzeturile cu pasta tare de tipul Șvaițerului. Acidul propionic ameliorează gustul produsului. Unele bacterii lactice au însușirea de a produce concomitent fermentații lactice și substanțe volatile ca diacetilul și diverși esteri, care imprimă smântânii și untului o aromă caracteristică.

Fermentația butirică

E o fermentație de rea natură, produsă prin intervenția unor bacterii ce transformă lactoza în acid butiric, cu un miros neplăcut, înțepător. Această fermentație depreciază produsele lactate, iar în cazul brânzeturilor produce defectul de balonare.

Atenție, galactosemia poate provoca retard mintal!

Din punct de vedere medical, lactoza este implicată în două sindroame cauzate de deficitul unor enzime: intoleranța și galactosemia. La nivel instestinal, lactoza este hidrolizată de către enzima lactază, care este secretată în intestinul subțire. Intoleranța la lactoză este produsă ca urmare a deficienței de sinteză a lactazei intestinale, fiind mai frecventă la persoanele adulte decât la copii. Pe baza datelor existente, se estimează că la cel puțin 60% din persoanele în vârstă mai mare de 4 ani, activitatea lactazei este mult redusă(5-10%) și ca urmare, acestea nu metabolizează lactoza în totalitate. Aceste persoane sunt considerate lactozo mal-absorbanți. Aproximativ jumătate pot dezvolta probleme semnificative, variind de la flatulență la diaree severă și stări accentuate de oboseală. Cei care au această problemă nu pot consuma deloc lapte, însă pot consuma produse lactate fermentate, cum ar fi lactatele acide, în care cantitatea de lactoză este redusă la aproximativ 2/3, respectiv brânzeturi cu perioade lungi de fermentare, în care lactoza este foarte scăzută(2-3% din cantiatea inițială), ea fiind consumată de către bacteriile lactice.

În cazul copiilor, și mai ales a sugarilor cu intoleranță la lactoză, singura posibilitate prin care aceștia pot consuma lapte este de a elimina lactoza pe baza unor procedee tehnologice, cum ar fi cristalizarea ei.

Galactosemia este o maladie genetică autosomală-recesivă, caracterizată prin incapacitatea de a metaboliza galactoza. Boala este provocată de absența enzimei galactozo-1 fosfat-uridil-transferaza, astfel încât galactozo-1 fosfatul nu este metabolizat și se acumulează în organism, producând efecte toxice: cataractă, tulburări gastrointestinale, deshidratare, retard mintal. Această afecțiune se depistează prin efectuarea unor teste de laborator, dar apare foarte rar, cu o incidență de 1:48000 de nou-născuți, observându-se o întârziere a dezvoltării normale a acestora. Examenele de laborator relevă valori crescute ale galactozei serice, galactozurie și cel mai important, o activitate redusă a galactozo-1 fosfat-uridil-transferazei. Măsurarea acestei activități într-o picătură uscată de sânge constituie modalitatea de screening neo-natal foarte larg răspândită. Este posibilă și efectuarea unui diagnostic prenatal, dar riscurile sunt ridicate.

Metode de diagnostic în intoleranța la lactoză

1.Testul de toleranţă la lactoză.  Acesta presupune ingerarea unei doze de lactoză şi urmărirea glicemiei pacientului: dacă aceasta creşte, pacientul are o cantitate adecvată de lactază care scindează lactoza în cele două monozaharide digerabile de către organism. În cazul unui pacient cu intoleranţă la lactoză, glicemia nu va creşte, deoarece lactoza nu este absorbită şi este eliminată în colon, unde poate conduce la simptomele amintite anterior.

2.Testul respirator. Extrem de eficient pentru adulţi şi pentru copiii mai mari de 4 ani, acesta presupune estimarea cantităţii de hidrogen în aerul expirat (emanată în cantitate sporită în cazul prezenţei intoleranţei la lactoză) după ingerarea unei băuturi bogate în lactoză. Cantitatea de lactoză administrată se calculează în funcţie de vârsta şi greutatea persoanei respective.

3.Testul acidităţii scaunului. Acesta presupune testarea acidităţii scaunului – lactoza nedigerată creează acid lactic şi alţi acizi graşi care pot fi detectaţi într-o probă de scaun. Se consideră pozitiv dacă pH-ul scaunului este sub 5,5.

 4.Biopsia mucoasei intestinale. Se obţine prin endoscopie sau prin introducerea unor capsule ce trec prin gură sau căile nazale şi ajung până în intestine. Aceste test se efectuează în cazuri extreme deoarece este necesară sedarea pacientului.

5.Proba practică. Este modalitatea economică şi frecvent utilizată. Ea presupune scoaterea treptată din meniu a alimentelor care conduc la intoleranţă, astfel încât să se identifice alimentul declanşator.

 

A consemnat Denisa MORAR

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Lucrezi de acasă? Află acum 4 metode pentru a te concentra mai bine

Distribuie Deși pentru mulți părea la început un adevărat vis să lucreze de acasă, nu …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.